Ultima actualizare: 5 iunie 2024
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis in sedinta de luni, 13 mai 2024, sa mentina rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 7% pe an. Aceasta decizie a survenit in contextul unor incertitudini si riscuri ridicate care ameninta stabilitatea economiei romanesti. Printre principalele provocari se numara conduitele politicii fiscale si de venituri, inclusiv executia bugetara din primele luni ale anului si impactul noii legi a pensiilor, dar si conditiile dificile de pe piata muncii si dinamica salariilor.
Pe langa aceste aspecte interne, economia Romaniei este amenintata si de factori externi precum razboiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu si evolutiile economice din Europa, in special din Germania. BNR subliniaza necesitatea unor politici macroeconomice echilibrate si a implementarii reformelor structurale pentru a contracara aceste evolutii adverse.
Inflatia este in scadere, dar riscurile raman ridicate
Rata anuala a inflatiei a scazut usor in martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% in luna februarie, in principal datorita incetinirii cresterii preturilor alimentelor. Cu toate acestea, BNR este preocupata de numeroase incertitudini si riscuri care ar putea impiedica revenirea inflatiei la tinta stabilita de 2,5% +/-1 punct procentual.
Desi rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care exclude preturile volatile ale alimentelor si energiei) s-a redus la 7,1% in martie, de la 8,4% in decembrie 2023, aceasta decelerare a fost mai lenta decat in trimestrele precedente. Acest lucru se datoreaza partial efectelor masurilor fiscale aplicate la inceputul anului curent si nivelului ridicat al anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Pe de alta parte, indicatorii economici arata o comprimare a activitatii economice cu 0,5% in trimestrul IV 2023 comparativ cu trimestrul anterior, dar si o crestere a dinamicii anuale la 3% in acelasi interval. Insa aceasta crestere se bazeaza pe evolutii divergente ale componentelor cererii agregate si ale sectoarelor majore.
Piata muncii se confrunta cu provocari
Datele recente de pe piata muncii ridica semne de intrebare. Desi rata somajului BIM (dupa metodologia OIM) a scazut semnificativ in martie, dupa mai multe trimestre de stagnare in jurul valorii de 5,6%, ritmul de crestere a numarului de salariati din economie s-a incetinit puternic in februarie.
In acelasi timp, salariul brut nominal si-a prelungit cresterea anuala de doua cifre in ianuarie-februarie 2024, iar costul unitar cu forta de munca din industrie a ramas foarte ridicat, chiar daca a scazut usor fata de trimestrul anterior. Potrivit sondajelor, intentiile de angajare au crescut pentru a treia luna consecutiv in aprilie, in principal in comert si servicii, in timp ce deficitul de forta de munca raportat de companii a continuat sa se mareasca, cu un aport major din sectorul constructiilor.
Riscurile geopolitice afecteaza economia si leul
In aprilie, cotatiile pe piata monetara interbancara au ramas stabile, dar randamentele titlurilor de stat pe termen lung si-au accentuat cresterea, in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune. Acest lucru s-a datorat reconsiderarii de catre investitori a traiectoriei probabile a ratei dobanzii Fed, dar si intensificarii tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au afectat apetitul global pentru risc.
In aceasta conjunctura, cursul leu/euro a revenit pe un palier mai inalt in a doua parte a lunii aprilie, dupa ce crescuse temporar in ianuarie. Aceste evolutii subliniaza impactul pe care il au conflictele geopolitice asupra perspectivelor activitatii economice si implicit asupra inflatiei pe termen mediu.
Guvernul sub presiune sa ia masuri de consolidare bugetara
Consiliul de Administratie al BNR atrage atentia asupra incertitudinilor si riscurilor ridicate asociate conduitei politicii fiscale si de venituri. Pe de o parte, executia bugetara din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor ridica semne de ingrijorare.
Pe de alta parte, masurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate in perspectiva in vederea consolidarii bugetare, inclusiv in contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate acordurilor cu Comisia Europeana, reprezinta o alta sursa de incertitudine.
Romaniei i se cere sa accelereze absorbtia fondurilor europene
Un alt factor crucial pentru evolutia economiei romanesti este absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU. Accesarea acestor fonduri este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte pentru reforme structurale, inclusiv in domeniul tranzitiei energetice.
BNR subliniaza ca aceasta absorbtie este esentiala nu doar pentru realizarea reformelor necesare, ci si pentru contrabalansarea efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice. De aceea, un mix echilibrat de politici macroeconomice este esential pentru mentinerea stabilitatii.
Deciziile BNR pentru a tine inflatia sub control
In sedinta de luni, pe baza evaluarilor si datelor disponibile, dar si in contextul incertitudinilor ridicate, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat:
- Mentinerea ratei dobanzii cheie la 7% pe an
- Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an
- Mentinerea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6% pe an
- Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si valuta ale institutiilor de credit
Aceste decizii vizeaza readucerea durabila a inflatiei in linie cu tinta de 2,5% +/-1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
BNR insista ca implementarea de reforme structurale prin utilizarea fondurilor europene este esentiala pentru stimularea potentialului de crestere pe termen lung si pentru intarirea capacitatii economiei de a face fata socurilor adverse.
In concluzie, desi inflatia a inceput sa scada usor, numeroase incertitudini si riscuri continua sa planeze asupra economiei romanesti. Conduitele politicii fiscale si de venituri, conditiile de pe piata muncii, conflictele geopolitice si absorbtia lenta a fondurilor UE sunt doar cateva dintre sursele de ingrijorare evidentiate de BNR. Mentinerea unui mix echilibrat de politici macroeconomice si accelerarea reformelor structurale devin astfel imperative pentru a asigura stabilitatea macroeconomica pe termen mediu si lung.
