Fermierii romani au inceput campania de recoltare a paioaselor in sudul tarii, insa productiile sunt cu mult sub asteptari din cauza secetei. Pe langa problemele cauzate de lipsa precipitatiilor, pretul mic al graului nu le permite anumitor fermieri nici sa-si acopere cheltuielile. In judetul Olt, unul cu intinse suprafete agricole, productia medie obtinuta la orz si grau este sub cea anticipata.
Productivitate scazuta din cauza secetei
In zona Oltului, recoltarea orzului s-a incheiat, iar productia medie pe cele aproximativ 17.000 hectare cultivate a fost de doar 4,5 tone/ha. De asemenea, pe cele 80.000 hectare cultivate cu grau deja treierate, productia medie este de 4,4 t/ha. Conform directorului-adjunct al Directiei Agricole Judetene Olt, Mihaela Mares, „la orz s-au inregistrat productii intre 3.000 si 6.000 kg/ha, iar la grau, intre 4.000 si 6.000 kg/ha. A fost seceta in perioada de infratire si productia s-a diminuat”.
Preturile mici „ingroapa” fermierii
Daca pentru reprezentantul DAJ Olt „fata de conditiile de temperatura si precipitatii este un an bunicel”, din perspectiva fermierilor situatia arata dramatic de diferit. Cei care au facut investitii mari nu si le vor acoperi la productiile inregistrate. Un fermier local, Teiu Paunescu, spune ca „seceta a fost pe perioada lunga, din toamna anului trecut pana acum. A plouat foarte putin, productiile sunt reduse, cel putin in zona in care recoltez eu orzul a fost la jumatate si graul undeva la 50-60% din productia de anul trecut”.
La costurile mari de productie de aproximativ 6.000 lei/ha, fermierii au nevoie de un pret de cel putin 1,2 lei/kg pentru a-si acoperi cheltuielile. Insa in prezent, pretul orzului este de 0,75-0,78 lei/kg, iar al graului intre 0,75 si 0,85 lei/kg. Multi fermieri vor fi nevoiti sa vanda la aceste preturi foarte mici, neavand capacitati proprii de depozitare si nici certitudinea ca preturile ar putea creste suficient cat sa justifice asteptarea si costurile suplimentare de stocare.

Experimentul cu leguminoase a esuat
Ca urmare a conditionalitatilor impuse de APIA pentru plata subventiilor, fermierii au fost obligati sa cultive si plante fixatoare de azot sau sa lase pamantul parloaga. Insa pentru fermieri precum Teiu Paunescu, care a cultivat 200 hectare cu mazare si naut, „rezultatele se apropie de zero. Cele doua culturi se preteaza la irigat sau la alte zone, nu de teren si temperatura ce avem noi aici. Mazarea a fost zero, s-a uscat la toata lumea, n-a facut nimic, nautul mai supravietuieste, dar au aparut necazuri de care n-am stiut, pentru ca suntem cultivatori pentru inceput.”
Asigurarile nu acopera seceta
O alta problema stringenta cu care se confrunta fermierii este lipsa asigurarilor pentru riscul de seceta. Daca pentru alte riscuri culturile pot fi asigurate, pentru seceta si caldura societatile de asigurari nu ofera acoperire reala. „A existat o lege cu fondurile mutuale din agricultura. Nu a fost pusa in aplicare niciodata si se pare ca se lucreaza acum la ceva mod de asigurare, dar nu e gata”, explica fermierul.
Modernizarea sistemului de irigatii din Romania pare a depinde doar de o eventuala criza alimentara majora in Uniunea Europeana. Pana atunci, fermierii romani raman la mila hazardului, seceta afectandu-le dramatic productiile si veniturile, fara ca statul sa le poata oferi solutii reale. Lipsa unui sistem functional de irigatii, combinata cu preturile in scadere la cereale, transforma agricultura romaneasca intr-o loterie in care putini ies castigatori. Este nevoie urgenta de masuri concrete pentru sprijinirea fermierilor, nu doar de promisiuni si planuri pe hartie.
Sursa imaginii: Pixabay
Subiecte abordate in articol: seceta, productii cereale, preturi cereale, asigurari agricole
Informatiile prezentate se bazeaza pe datele furnizate de reprezentanti ai autoritatilor agricole si pe experientele concrete ale unor fermieri afectati de seceta.