Pentru mulți oameni poate fi dezamăgitor să afle că Biblia nu este o carte neschimbată care pur și simplu „a căzut din cer”. Dimpotrivă, este o creație evident umană, compilată de-a lungul secolelor. Poveștile au fost spuse, scrise, rescrise și dezbătute de nenumărați oameni cu propriile lor interese, formând Biblia pe care o cunoaștem astăzi.
În acest articol vom explora fascinanta călătorie a Bibliei, de la transmiterea orală până la textul sacru pe care îl cunoaștem astăzi. Este o poveste despre modificări, contradicții și evoluție culturală care s-a întins pe parcursul mai multor milenii.
De la povești la pergamente
Povestitori în jurul focului
Cea mai mare parte a istoriei omenirii, oamenii se adunau în jurul focurilor pentru a împărtăși povești despre zeii lor, eroi și credințe despre sensul vieții. Aceste tradiții orale au reprezentat într-un fel „Biblia originală”. În vechiul Israel, poveștile despre personaje precum Adam, Eva și Moise erau transmise din generație în generație. Totuși, aceste povești nu erau statice – se schimbau în funcție de cel care le povestea. Unele dintre ele nici măcar nu au apărut în Israel, ci au venit din culturile vecine.
Istoricii și antropologii notează că tradițiile orale erau un fenomen obișnuit în societățile antice. Originea unor povești precum Arca lui Noe, nașterea lui Moise și Turnul Babel preced Biblia însăși. Descoperirile arheologice, cum ar fi Manuscrisele de la Marea Moartă, oferă perspective valoroase despre modul în care aceste tradiții orale au fost în cele din urmă transpuse în formă scrisă.
Începutul scrierilor
În jurul anului 1200 î.Hr., poporul lui Israel a început să-și documenteze în detaliu credințele și tradițiile, ceea ce a marcat începutul a ceea ce astăzi numim Biblia ebraică, apropiată de ceea ce cunoaștem ca Vechiul Testament. Cu toate acestea, nu a fost creația unui singur autor. De-a lungul secolelor, diferiți oameni și comunități și-au adăugat textele, reflectând viziunile lor unice despre Dumnezeu și viață.
Savanții identifică diverse surse în Tora, cum ar fi:
- Sursa Yahvistă (J)
- Sursa Elohistă (E)
- Sursa Preoțească (P)
- Sursa Deuteronomistă (D)
Aceste surse se suprapun adesea și chiar se contrazic. Un exemplu bine cunoscut sunt cele două relatări ale creației din Cartea Genezei. Prima, atribuită sursei preoțești, subliniază ordinea, structura și transcendența lui Dumnezeu. A doua, asociată cu sursa yahvistă, prezintă o imagine mai personală și narativă a lui Dumnezeu care interacționează cu omenirea.
Traduceri și transformări
Influența greacă
Să ne întoarcem în timp până în anul 300 î.Hr. Alexandru cel Mare cucerise o mare parte din Lumea Veche, iar cultura greacă devenise omniprezentă. Mulți evrei au decis că scripturile lor sacre trebuiau traduse în limba greacă. Această traducere, cunoscută sub numele de Septuaginta, includea cărți suplimentare și modificări ale textului ebraic original.
Septuaginta conține cărți precum „Tobit” și „Înțelepciunea”, care nu există în Biblia ebraică originală. Aceste texte suplimentare, cunoscute ca deuterocanonice, sunt încă incluse în Bibliile catolice și ortodoxe, dar sunt excluse din majoritatea edițiilor protestante.
Apariția Noului Testament
Isus era probabil prea ocupat cu predicarea, vindecarea și conflictele cu autoritățile pentru a scrie ceva. Cu toate acestea, fiind rabin, avea cunoștințe de bază despre citit și scris, mai ales în aramaică, limba comună a vremii. După moartea sa, urmașii săi au început să scrie despre el.
Primele scrieri sunt epistolele lui Pavel, create în jurul anului 50 d.Hr. Deși Pavel nu a fost ales de Isus ca unul dintre discipolii săi inițiali, scrisorile sale au devenit disproporționat de influente, în ciuda protestelor discipolilor originali care considerau că Pavel denaturează religia introdusă de Isus.
Evangheliile – după Matei, Marcu, Luca și Ioan – au apărut mai târziu, între anii 70 și 100 d.Hr. Prima scrisă a fost Evanghelia după Marcu, iar celelalte au împrumutat din ea, adăugând propriile detalii.
Alegerea favoriților
Până în secolul al II-lea, creștinii aveau o cantitate enormă de scrieri: Evanghelii, scrisori și chiar texte neobișnuite, precum Evanghelia după Toma. Liderii bisericii au trebuit să decidă ce este canonic și ce nu. Acest proces a durat secole. În anul 367 d.Hr., episcopul Atanasie a întocmit lista care a devenit Noul Testament.
Conciliul de la Cartagina din 397 a recunoscut oficial canonul, dar controversele au continuat. Cărți precum Apocalipsa și Epistola către Evrei au stârnit dezbateri aprinse, în timp ce altele, de exemplu „Păstorul lui Herma”, au fost excluse, deși erau populare printre primii creștini.
Traduceri și tipărire
După stabilirea canonului, Biblia avea nevoie de traduceri. În secolul al IV-lea, Ieronim a tradus-o în latină. Această traducere, cunoscută sub numele de Vulgata, a rămas standardul în Europa mai bine de o mie de ani.
În secolul al XV-lea, Gutenberg a inventat tiparul, iar Biblia a început să se răspândească cu o viteză incredibilă. Acum oricine știa să citească putea să obțină o copie, ceea ce a neliniștit biserica, să spunem. Și nu e de mirare: datorită accesului mai larg, oamenii au început să observe discrepanțele dintre ce spuneau preoții și ce era scris în Biblie.
Martin Luther a mers mai departe și a tradus Biblia în germană, pentru ca oamenii simpli să o poată citi singuri. Traducerea lui Luther și creșterea protestantismului au provocat noi controverse cu privire la cărțile care ar trebui incluse în Biblie.
Biblia în epoca modernă
Astăzi, Biblia a fost tradusă în mii de limbi. Savanții continuă să găsească manuscrise antice care îi fac să regândească textele originale. De exemplu, unele versete din Biblia King James lipsesc din cele mai vechi manuscrise.
Descoperiri moderne precum Codex Sinaiticus și Codex Vaticanus au oferit texte mai vechi și mai de încredere. Aceste descoperiri au stat la baza traducerilor precum New International Version (NIV), care urmărește un echilibru între acuratețe și lizibilitate.
Te invităm să împărtășești acest articol și să participi la discuții despre istoria fascinantă a uneia dintre cele mai influente cărți din istoria omenirii.
Sursa imaginii: Unsplash
Etichete: Biblie, istorie biblică, traduceri biblice, manuscrise antice, religie, evoliție textuală
