Vikingii nu erau doar niste razboinici plini de cruzime, asa cum era perceptia generala. De fapt, ei reprezentau popoare scandinave pasnice de navigatori, negustori si mestesugari iscusiti. Noile descoperiri arheologice arunca o lumina fascinanta asupra obiceiurilor surprinzatoare ale femeilor vikinge.
O piata vikinga descoperita in Norvegia
Pe Insula Klosterov din largul coastelor norvegiene, la circa 300 km de Oslo, arheologii au descoperit recent ramasitele ingropate ale mai multor locuinte si diguri vikinge, datand din secolele 8-11 d.Hr. Prezenta acestui important centru comercial sau piata vikinga atesta ca scandinavii erau mult mai mult decat simpli razboinici.
„Descoperirea de pe Insula Klosterov demonstreaza ca vikingii erau de fapt negustori priceputi, nu doar navalitori sangerosi”, a explicat Dr. Hilde Vangstad, arheolog la Universitatea din Oslo.
Piata a fost construita pe vremea primului rege al Norvegiei, Harald Fairhair, care a domnit intre 872 si 930 d.Hr. Langa aceasta, a fost ridicata ulterior o manastire de calugari, semn al incercarilor de crestinare a populatiei scandinave.
Fierari inainte de a fi razboinici
O alta descoperire notabila este reprezentata de o sabie vikinga intacta, gasita de catre un cautator de comori englez in albia unui rau din comitatul Oxfordshire. Datata intre 850-975 d.Hr, sabia atesta ca vikingii erau mai intai mestesugari iscusiti in prelucrarea metalelor.
„Aceste sabii le-au permis vikingilor sa cucereasca mari teritorii din Marea Britanie de azi, populata atunci de saxoni,” a precizat arheologul Andrew Millard de la Universitatea Durham.
| Practici Vikinge | Detalii |
|---|---|
| Comertul | Principala activitate economica, de la Norvegia pana in Maroc si Bizant |
| Navigatia | Explorau noi teritorii cu barcile lor alungite numite „snekkja” |
| Agricultura | Fermieri muncitori in cautare de noi pamanturi arabile |
Epoca vikingilor s-a incheiat pe la mijlocul secolului al XI-lea, odata cu crestinarea treptata a scandinavilor si amestecul lor cu populatiile europene locale.
Craniile alungite, un obicei feminin misterios
Poate cea mai socanta descoperire vine de pe insula baltica Gotland, unde au fost gasite trei cranii de femei scandinave deformate in forma conica. Arheologii au stabilit ca fetelor li se modela craniul inca de la nastere, prin infasurarea cu bandaje.
„Este o practica atribuita initial doar populatiilor nomade din Asia, precum hunii lui Attila. Nu s-a mai gasit nimic similar in toata Scandinavia,” a explicat Matthias Toplak, de la Muzeul Viking Haithabu.
„Sugerez ca craniile deformate de pe Gotland simbolizau influenta si succesul in comert al acestor femei scandinave, in urma contactelor intinse cu strainii.”
Descoperirile recente arunca o lumina noua asupra vikingilor, demitizand stereotipurile legate de acest popor si dezvaluind o cultura mult mai complexa si fascinanta decat am putut crede vreodata.
Impartasiti acest articol cu prietenii vostri fascinati de istorie si cultura vikinga! Lasati un comentariu cu impresiile voastre despre aceste obiceiuri uimitoare.
Urmariti canalul nostru pentru mai multe stiri si curiozitati arheologice. Urmatoarea descoperire ar putea fi la fel de uluitoare!
