Muzica a fascinat omenirea de milenii, fiind o constanta in toate culturile si societatile. Marele naturalist Charles Darwin a fost intrigat de puterea misterioasa a melodiilor de a ne incanta si a ridica intrebari profunde despre originea si rolul muzicii in evolutia umana. In ciuda aparentei lipse de beneficii pentru supravietuire, muzica persista ca o trasatura universala a umanitatii, starnind controverse si teorii contradictorii printre oamenii de stiinta.
Recent, cercetatorii au abordat acest mister din perspective noi, folosind instrumente de analiza Big Data pentru a explora proprietatile acustice ale miilor de cantece din zeci de culturi. Un studiu remarcabil realizat de o echipa internationala de 75 de experti a scos la iveala asemanari surprinzatoare intre cantecele traditionale din intreaga lume, sugerand existenta unor trasaturi muzicale universale dincolo de barierele culturale.
Studii recente despre universalitatea muzicii
Echipa de cercetatori, formata din muzicologi, psihologi, lingvisti, biologi evolutionisti si muzicieni profesionisti, a inregistrat cantece in 55 de limbi diverse, de la araba si balineza pana la Cherokee si Yoruba. Analiza comparativa a relevat ca, in ciuda diversitatii lor, cantecele impartasesc anumite caracteristici comune care le diferentiaza de limbajul vorbit. Aceste descoperiri sugereaza ca muzica ar putea avea origini stravechi, asa cum intuise Darwin, fiind o trasatura innascuta a umanitatii.
Neurocercetatoarea Daniela Sammler de la Institutul Max Planck pentru Estetica Empirica din Frankfurt afirma:
„Aceasta sugereaza ca ar putea exista ceva universal pentru toti oamenii, care nu poate fi explicat doar prin cultura.”
Provocari in studierea muzicii din perspective interculturale
Studiul intercultural al muzicii prezinta provocari metodologice semnificative. Bazele de date etnomuzicologice sunt adesea incomplete, iar intelegerea structurii si versurilor cantecelor din alte culturi poate fi dificila. Multe caracteristici muzicale subtile scapa algoritmilor computerizati de analiza.
Pentru a depasi aceste limitari, echipa de cercetare a implicat „insider-i” culturali – reprezentanti ai culturilor studiate. Yuto Ozaki, unul dintre liderii proiectului, explica:
„Am decis sa implicam persoane din interiorul acestor culturi, adica reprezentanti ai lor.”
Colegul sau, Patrick Savage, muzicolog la Universitatea din Auckland, a recrutat participanti din reteaua sa profesionala extinsa, construita de-a lungul a zece ani de conferinte si colaborari internationale.
Analiza comparativa a proprietatilor muzicale si lingvistice
Participantii au inregistrat cantece traditionale alese din culturile lor, recitand si versurile fara acompaniament melodic pentru a permite comparatia intre muzica si vorbire. De asemenea, au interpretat cantecele cu diverse instrumente, de la sitar la melodica.
Cercetatorii au masurat sase caracteristici cheie in fiecare inregistrare, inclusiv inaltimea si tempoul. In ciuda diversitatii lor, toate cantecele prezentau trasaturi distincte fata de vorbire, precum o inaltime mai ridicata si sustinuta, dar un tempo mai lent.
Dr. Sammler noteaza ca predominanta oamenilor de stiinta printre cantaretii studiului ar putea introduce un bias de esantionare.
„In esenta, au fost academicieni care au interpretat un material ce ar putea sa nu fie suficient de reprezentativ”, spune ea.
Totusi, un alt studiu pe cantece din 18 limbi a identificat aceleasi trasaturi distinctive.
Rolul unic al cantecului in comunicarea umana
Cantecele par sa aiba proprietati speciale care le confera un rol distinct in comunicarea umana, diferit de vorbire. Psihologul Aniruddha Patel de la Universitatea Tufts sugereaza ca creierul nostru este sensibil la aceste proprietati. In 2022, oamenii de stiinta au descoperit neuroni care raspund selectiv la cantec, nu la vorbire sau muzica instrumentala.
Dr. Patel afirma:
„Peste tot in lume, cantecele au ceva special, ca un semnal acustic la care creierul nostru s-ar putea sa se fi acordat de-a lungul evolutiei.”
Avantajele evolutive ale muzicii – teorii si dezbateri
Care este avantajul evolutiv conferit de aceasta trasatura a cantecelor ramane un subiect de dezbatere. Yuto Ozaki sugereaza ca muzica ar fi putut servi la coeziunea grupului. Cantatul in cor si impartasirea ritmurilor si melodiilor puteau uni oamenii, fie in viata de zi cu zi, fie in pregatirea pentru lupta.
Pe de alta parte, Dr. Sammler noteaza ca noile cercetari nu exclud alte functii ale muzicii, precum facilitarea comunicarii parinte-copil.
„Aceasta ar putea sustine o multitudine de teorii”, spune ea.
Perspective noi asupra originii si rolului muzicii in evolutia umana isi fac aparitia, pe masura ce oamenii de stiinta exploreaza universalitatea ei dincolo de barierele culturale. Desi misterul ramane departe de a fi elucidat, studii interdisciplinare precum cel realizat de echipa internationala de 75 de experti aduc o lumina noua asupra acestei trasaturi definitorii a umanitatii. Ramane de vazut ce alte revelatii vor aduce cercetarile viitoare despre puterea muzicii de a ne uni si de a ne incanta.
Sursa imagini: Pixabay
Subiecte abordate in articol: evolutia muzicii, universalitatea muzicii, cercetari interculturale, proprietati acustice
