Vechii greci îl considerau pe Pitagora (570-500 î.Hr.) un filozof, matematician, mistic religios și lider al unei mișcări de inițiați în învățăturile sale. Pitagora era venerat de adepții săi și detestat de adversari. Din acest motiv, mărturiile despre el care s-au păstrat sunt contradictorii.
Numeroasele surse despre Pitagora sunt târzii și subiective. Nu știm dacă Pitagora a lăsat vreodată lucrări scrise. Dar hai să descoperim povestea fascinantă a acestui personaj legendar!
Se spune că s-a născut pe insula grecească Samos, într-o familie de negustori de pietre prețioase. A trăit acolo timp de 40 de ani, ducând o viață liniștită. Dar destinul avea alte planuri pentru el – fugind de tiranul Policrate, a plecat pe mare către orașul Crotona din sudul Italiei.
Aici, Pitagora a avut un succes remarcabil în politică, dar succesul atrage întotdeauna și dușmani. În timpul luptelor pentru putere, au apărut mișcări anti-pitagoreice care au ucis mulți pitagoreici, inclusiv pe Pitagora însuși, conform unor surse. Alții spun că ar fi murit la vârsta de 80 de ani în Metapont.
Un maestru cu puteri supranaturale
Discipolii lui Pitagora evitau să-i rostească numele, considerându-l o figură divină. Criticii însă îl numeau șarlatan. Se crede că a călătorit în Egipt, unde a dobândit cunoștințe secrete de la preoți. În Orientul Apropiat s-a inițiat în misterele fenicienilor și babilonienilor.
Pitagora – zeul din Hiperborea
Locuitorii din Crotona îl numeau „Apollo din Hiperborea”. Conform legendei, Pitagora și-a arătat coapsa de aur preotului Abaris Hiperboreeanul, care a recunoscut în filozof un zeu. Alte surse spun că Pitagora era fiul lui Apollo și al Pythiei, devenind astfel profetul zeului printre oameni.
Puterile supranaturale ale lui Pitagora
Se spune că Pitagora avea abilități supranaturale extraordinare. Putea să vindece bolnavi, să prezică viitorul, să îmblânzească animalele și să fie prezent în mai multe locuri simultan. Își amintea toate viețile anterioare și putea călători în Hades (iadul din mitologia greacă).
Pitagora învăța despre reîncarnarea sufletelor (metempsihoza). Credea că sufletul este nemuritor și se opune corpului fizic. Gravitatea pedepsei corpului depindea de faptele din viețile anterioare.
Pitagora și misterul fasolei
Pitagora recomanda o dietă strictă care excludea alimentele de origine animală. Aceasta se datora credinței că sufletul se poate reîncarna în animale. În unele surse, consumul de carne este limitat la anumite părți ale animalului, cum ar fi inima. Se crede că Pitagora aducea jertfe zeilor doar obiecte neînsuflețite. De asemenea, interzicea consumul de fasole, deoarece fasolea simboliza porțile Hadesului, prin care sufletele oamenilor se întorceau pe pământ pentru reîncarnare. Se pare că Pitagora vedea anumite asemănări între fasole și oameni.
Mișcarea pitagoreică – un cult misterios
Pitagoreicii formau o frăție monastică cu proprietate comună și un stil de viață ascetic. Pentru a deveni membru al cultului, discipolii păstrau tăcere timp de cinci ani.
În sursele târzii, mișcarea pitagoreică este împărțită în acusmatici (nivel inițial de inițiați sau adepți religioși) și matematicieni (adevărații inițiați sau filozofi pitagoreici). A fi pitagoreic însemna nu atât să urmezi o doctrină filozofică, cât să duci un anumit mod de viață.
Pitagora a acționat ca reformator și autoritate morală în Crotona. El sfătuia politicieni importanți pentru îmbunătățirea vieții publice a orașului.
Filozoful Diogene afirmă că Pitagora a fost primul care a folosit termenul „filozofie”, numindu-se pe sine filozof.
Filozofia numerelor la pitagoreici
Pitagoreicii considerau numărul drept principiul realității. Numerele sunt lucrurile înseși. Aplicând matematica, ei au descoperit asemănări între numere și lucrurile existente și au presupus că elementele numerelor sunt elementele lucrurilor. Întreaga lume este o armonie numerică. Numerele pot fi doar întregi – pare și impare. Unitatea acționează ca un număr par-impar, formând „unul”.
Hippasus – pitagoreicul rebel
Hippasus din Metapont (530-450 î.Hr.) a fost un filozof și matematician grec. Era considerat un reprezentant de seamă al școlii pitagoreice și chiar rival al lui Pitagora. S-a născut în sudul Italiei. Hippasus împărtășea convingerea maestrului său Pitagora că universul poate fi descris prin matematică.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale lui Hippasus a fost găsirea mărimilor incomensurabile. Aceasta înseamnă că unele lungimi nu pot fi exprimate ca raport între numere întregi – diagonala unui pătrat nu poate fi exprimată ca raport al laturilor sale. Această descoperire a pus sub semnul întrebării credința pitagoreică că totul în lume poate fi exprimat prin numere întregi. Hippasus a zguduit din temelii gândirea pitagoreică. Astfel, Hippasus a „descoperit” numerele iraționale.
Conform legendei, pitagoreicii l-au aruncat pe Hippasus în mare pentru că a dezvăluit învățătura lor secretă – schema dodecaedrului, o figură cu douăsprezece fețe, fiecare având forma unui pentagon regulat. Totuși, această poveste este îndoielnică, deoarece este relatată de Iamblichus, un filozof neoplatonist grec care a trăit în secolul al IV-lea.
Ți-a plăcut acest articol fascinant despre Pitagora și școala sa de gândire? Distribuie-l și prietenilor tăi pasionați de istorie și filozofie! Nu uita să lași un comentariu cu părerea ta despre aceste mistere antice.
Sursa imaginilor: Unsplash
Etichete: Pitagora, filozofie antica, matematica, mister, Grecia antica, civilizatie greaca
