În lumea asta plină de rahat, unde minciuna e la putere și adevărul e călcat în picioare, mai găsim câte-o festă a istoriei care ne arată ce joc murdar se joacă la nivel înalt. Și ce joc mai murdar poate fi decât tăcerea Vaticanului în fața unuia dintre cele mai cumplite genocide din istoria omenirii?
Hai să ne scufundăm puțin în mocirla asta și să vedem cum stă treaba cu papa Pius al XII-lea și complicitatea sa la Holocaust. Pregătește-te pentru o călătorie prin iadul birocratic al Vaticanului, unde sufletele sunt numărate în statistici, iar viețile omenești sunt doar un detaliu inconvenabil.
Tăcerea asurzitoare a Vaticanului
Imagineaza-ți că ești papa, vicarul lui Cristos pe pământ, și afli că milioane de oameni sunt trimiși la moarte. Ce faci? Strigi în gura mare și condamni atrocitățile? Îți folosești influența pentru a opri masacrul? Nu dacă ești papa Pius al XII-lea, băiatul ăsta deștept care a ales să țină botul pe labe în timp ce naziștii transformau Europa într-un abator uman.
Pius al XII-lea, pe numele său laic Eugenio Pacelli, a condus biserica catolică din 1939 până în 1958. Fix în perioada în care Hitler și gașca lui de psihopați au decis că e o idee bună să extermine evreii, romii, homosexualii și pe oricine altcineva care nu se încadra în viziunea lor bolnavă despre lume.
Și ce a făcut marele lider spiritual al lumii catolice? A tăcut. A tăcut ca porcul în păpușoi. În timp ce fumul crematoriilor se ridica spre cerul Europei, Pius al XII-lea se ocupa probabil cu lustruirea potirelor de aur din Vatican.
Scrisoarea care dă de gol complicitateaa papală
Recent, o bombă cu ceas a explodat în fața Vaticanului. O scrisoare, ascunsă în arhivele prăfuite ale bisericii, a ieșit la lumină și a dat de gol toată mascarada asta.
Corriere della Sera, un ziar italian care nu se teme să bage mâna în rahatul istoriei, a publicat detalii despre o scrisoare trimisă papei în decembrie 1942. Și ghici ce conținea scrisoarea asta? Informații detaliate despre atrocitățile comise de naziști în Polonia ocupată.
Gândește-te puțin. Un preot iezuit german, pe nume Lothar Koenig, a avut curajul să trimită o scrisoare secretarului papal Robert Leiber, în care detalia cum 6000 de oameni erau gazați zilnic în lagărele morții. 6000 de suflete stinse în fiecare zi, iar papa se făcea că plouă.
„Nu știam, n-am văzut, n-am auzit”
Când căcatul a lovit ventilatorul și lumea a început să întrebe de ce naiba papa a tăcut în timpul Holocaustului, Vaticanul a venit cu scuza aia clasică pe care o auzi de la orice politician prins cu mâța-n sac: „N-am știut, boss!”
Monseniorul Domenico Tardini, un alt bâlbâit din aparatul birocratic al Vaticanului, a susținut că papa nu putea vorbi deschis despre atrocitățile naziștilor pentru că… stai să vezi… nu avea cum să verifice informațiile. Serios? Asta e scuza ta? Că n-ai putut să dai un telefon să întrebi dacă chiar se omoară milioane de oameni?
Dar uite că scrisoarea asta, ascunsă în arhivele Vaticanului ca un cadavru sub podea, demonstrează că papa știa foarte bine ce se întâmplă. Avea informații de la surse de încredere, de la oameni din interiorul Germaniei care riscau totul pentru a transmite adevărul.
Diplomația tăcută sau lașitate crasă?
Unii apologeți ai Vaticanului susțin că papa a folosit o „diplomație tăcută” pentru a salva vieți evreiești. Serios? Diplomație tăcută? Asta sună a eufemism pentru „mi-am băgat capul în nisip și am sperat că trece furtuna”.
În timp ce milioane de oameni erau trimiși în camerele de gazare, papa se juca de-a diplomatul tăcut. E ca și cum ai vedea că-ți arde casa și tu ai decide să șoptești „foc” în loc să strigi cât te țin plămânii.
Consecințele tăcerii
Gândește-te la impactul pe care l-ar fi avut o condamnare fermă din partea papei. Milioane de catolici din întreaga lume ar fi fost forțați să-și confrunte propria conștiință. Guvernele ar fi fost puse sub presiune să acționeze. Dar în loc de asta, am avut tăcere. O tăcere complice care a permis ca roțile morții să se învârtă nestingherite.
Lagărul de la Belzec, despre care vorbea scrisoarea iezuitului german, a fost un abator uman unde între 434.000 și 600.000 de oameni și-au găsit sfârșitul. Gândește-te la asta. O jumătate de milion de vieți stinse într-un singur loc, iar papa nu a putut să scoată un cuvânt de condamnare.
Dezvăluirile continuă
Istoricul David Kertzer, un tip care și-a petrecut ani buni scormonind prin arhivele Vaticanului, a scos la lumină și alte dovezi ale complicității papale. Cartea lui, „The Pope at War”, e ca o lovitură de baros în templul de sticlă al reputației Vaticanului.
Kertzer demonstrează cum papa Pius al XII-lea nu doar că a tăcut, dar a și colaborat activ cu regimul fascist al lui Mussolini. În timp ce evreii erau vânați pe străzile Romei, papa se preocupa mai mult de protejarea proprietăților bisericii decât de salvarea de vieți omenești.
O lecție pentru prezent
Toată povestea asta nu e doar o chestiune de istorie prăfuită. E o lecție dureroasă despre pericolul tăcerii în fața răului. Într-o lume în care genocidele și crimele împotriva umanității încă se întâmplă, avem nevoie mai mult ca niciodată de lideri morali care să vorbească răspicat împotriva nedreptății.
Dar ce vedem în schimb? Vedem instituții religioase care se preocupă mai mult de propria imagine și de propriile interese decât de suferința umană. Vedem lideri spirituali care preferă să rămână neutri în situații de criză morală.
Concluzie: Tăcerea e complicitate
Povestea papei Pius al XII-lea ne arată că tăcerea în fața răului e o formă de complicitate. Când ai puterea de a vorbi și alegi să taci, devii parte din problemă.
Vaticanul poate încerca cât vrea să-și albească imaginea, dar pete ca astea nu se șterg ușor. Scrisoarea asta e doar vârful icebergului, o dovadă concretă a eșecului moral al unei instituții care pretinde că reprezintă valorile creștine.
Data viitoare când auzi pe cineva lăudând „diplomația tăcută” a Vaticanului în timpul Holocaustului, amintește-ți de cei 6000 de oameni care mureau zilnic în lagărele morții. Amintește-ți de jumătatea de milion de suflete pierdute la Belzec. Și întreabă-te: ce fel de lider spiritual alege să tacă în fața unui astfel de rău?
Sursa imagini: Getty Images
Etichete: Vatican, Holocaust, Papa Pius XII, Complicitate, Istorie, Al Doilea Război Mondial
Acest articol a fost scris sub influența unei doze mari de indignare morală și a câtorva cărți de istorie. Orice asemănare cu realitatea e perfect intenționată și ar trebui să te enerveze la fel de tare ca pe mine.
