Ultima actualizare: 11 iulie 2024
Pe cand erai copil, o luna pana la vacanta parea o vesnicie, dar acum, ca adult, nici nu observi cum trece luna. In acest articol vom incerca sa intelegem cum percepem timpul si de ce pare sa „accelereze” odata cu varsta.
Perceptia timpului este un subiect fascinant care ne afecteaza pe toti. Oamenii de stiinta au studiat indelung acest fenomen si au descoperit cateva mecanisme prin care creierul nostru inregistreaza trecerea timpului. Sa exploram impreuna aceste aspecte!
Ce inseamna perceptia timpului
Prin perceptia timpului, specialistii se refera la senzatia subiectiva a duratei unui eveniment sau interval de timp. Insa acest „ceas intern” al nostru este adesea departe de realitatea obiectiva. Asta pentru ca perceptia timpului nu este un proces izolat, fiind influentat constant de:
- atentie
- memorie
- emotii
- motivatie
- asteptari
- context
In functie de combinatia acestor factori, ceasul intern poate incetini sau accelera. De asemenea, perceptia timpului este influentata si de faptul ca stim dinainte ca va trebui sa estimam durata.
Unde se afla „ceasul intern” in creier
Deocamdata, cercetatorii nu au identificat o structura specifica in creier care sa contorizeze, de exemplu, cat timp stai la coada la casa. In schimb, ei propun diferite „modele” pentru acest ceas intern.
Conform unei teorii, ceasul nostru intern are trei „componente”:
- Primul component, numit pastrator de ritm, genereaza impulsuri – ceva asemanator unui metronom. Frecventa acestor impulsuri poate fi afectata de emotii si de nivelul atentiei.
- Impulsurile sunt acumulate de un „acumulator” si stocate in memoria de lucru.
- Apoi sunt trimise intr-un buffer special, unde sunt comparate cu experientele anterioare de perceptie a timpului – tot sub forma de impulsuri. Pe baza acestei comparatii, creierul estimeaza cat a durat intervalul curent.
Complicat, nu? Ei bine, sa trecem la neuroni.
Perceptia timpului este un proces complex care implica mai multe regiuni ale creierului. De obicei, se disting doua grupuri de structuri:
- Structurile pentru sincronizarea explicita, care se activeaza cand ni se cere direct sa estimam un interval de timp:
- Cortexul prefrontal – manipuleaza informatia temporala in memoria de lucru
- Cortexul temporal – extrage si compara informatia despre durata intervalelor
- Nucleii bazali (putamen si nucleul caudat) – stocheaza informatia temporala
- Cortexul parietal – controleaza mentinerea atentiei de-a lungul unui interval
- Cerebelul – proceseaza intervale scurte de timp
- Structurile pentru sincronizarea implicita, cand timpul este masurat „in fundal”:
- Cortexul premotor, cortexul parietal si cerebelul – anticipeaza cat va dura ceva
- Aria motorie suplimentara si cortexul temporal – ajuta la evaluarea modului in care aceste predictii se schimba in timp
- Cortexul prefrontal – actualizeaza predictiile daca s-au dovedit eronate
De ce timpul trece mai repede cand suntem absorbiti de o activitate
O explicatie ar fi ca atunci cand suntem ocupati cu ceva interesant, acordam mai multa atentie procesului in sine – si astfel devenim mai putin atenti la trecerea timpului. Ceasul nostru intern genereaza impulsuri mai rar, deci la final vor fi mai putine – de aceea avem senzatia ca timpul a zburat.
Și invers: cand ne plictisim, acordam mai multa atentie timpului decat activitatii in sine – gandeste-te cat de des te uiti la ceas in timpul unui zbor cu avionul. Din aceasta cauza, ceasul intern genereaza impulsuri mai frecvent si, in final, avem subiectiv senzatia ca timpul trece greu.
Perceptia noastra asupra timpului este influentata si de noutatea experientelor. De regula, procesarea unei experiente noi necesita mai mult timp si mai multe resurse de memorie, deci evenimentele cu elemente de noutate par a dura mai mult. Incearca sa-ti amintesti o zi in care ai invatat ceva nou sau ai incercat ceva pentru prima data. Cand ne uitam in urma, aceste zile par mai lungi decat altele obisnuite.
Un alt mecanism tine de chimia creierului. Un studiu pe rozatoare a aratat ca neuronii care elibereaza dopamina, un neurotransmitator asociat cu senzatia de recompensa, influenteaza perceptia timpului. Cand ne simtim bine si ne distram, neuronii dopaminergici elibereaza mai multa dopamina si incetinesc ceasul intern. Cand ne plictisim, aceste celule nu elibereaza la fel de multa dopamina si ceasul intern accelereaza, dand senzatia ca timpul trece mai lent.
Sincer sa fiu, in privinta teoriei cu dopamina oamenii de stiinta nu au ajuns inca la un consens: unele experimente arata ca sub influenta dopaminei ceasul intern, dimpotriva, accelereaza – si avem senzatia ca a trecut mai mult timp. Sa vedem ce va spune stiinta despre asta peste cativa ani.
De ce timpul zboara pe masura ce imbatranim
In copilarie, un an parea o vesnicie: cum sa astepti atat pana la urmatoarea aniversare?! Dar acum, ca adulti, constatam ca la scara vietii un an nu e chiar atat de mult: incearca sa organizezi o nunta sau sa termini o renovare in acest interval!
Cercetatorii presupun ca, odata cu varsta, zilele par mai scurte din cauza incetinirii vitezei de procesare a informatiei vizuale. In primul rand, retelele neuronale responsabile devin mai vaste si mai complexe, iar in al doilea rand se acumuleaza deteriorari ale neuronilor – toate acestea reduc viteza de transmisie a impulsurilor electrice intre neuroni. Metaforic vorbind, „frecventa cadrelor” este mai mare la un creier tanar – autorii compara aceasta perceptie cu o filmare cu incetinitorul.
Nu e usor sa estimezi timpul, e un concept destul de abstract pe care nu-l poti vedea sau atinge. De aceea, ne-am inventat niste „trucuri” sau euristici pentru a estima timpul. Acesti euristici se schimba cu varsta. De exemplu, copiii mici tind sa creada ca evenimentele mai captivante sau mai intense dureaza mai mult. Adultii, dimpotriva, tind sa creada ca activitatile plictisitoare dureaza mai mult, pentru ca verifica mereu ceasul si contorizeaza timpul, ceea ce ii face sa creada ca activitatea dureaza mai mult decat in realitate.
Cum sa incetinesti timpul care zboara
Multi oameni se tem cu adevarat de cat de repede trece viata si ca va zbura pe langa ei fara sa observe. Nu am gasit metode validate stiintific de a opri clipa, dar putem incerca sa folosim ce am aflat despre functionarea perceptiei timpului.
Iti amintesti ca atunci cand acordam atentie timpului, el isi incetineste cursul? Incearca sa acorzi in mod constient atentie trecerii lui. Apropo de constientizare: studiile arata ca meditatia poate incetini perceptia subiectiva a timpului.
Din experienta mea, pot spune ca cel putin in timpul meditatiei, zece minute de stat nemiscat cu ochii inchisi se transforma usor in jumatate de ora – mai ales la inceput. Dar sunt sanse bune ca aceasta incetinire a timpului sa se extinda si dincolo de momentul practicii.
Sa mergem mai departe: cu cat imbatranim, cu atat avem mai putine experiente noi, iar noutatea, dupa cum ne amintim, face ca timpul sa para ca se scurge mai lent, pentru ca trebuie sa procesam mai multa informatie. De aici decurge un sfat banal: incearca sa ai cat mai multe experiente noi cat mai des. Atentie – risti sa te pasionezi de un hobby nou si sa nu observi cum zboara timpul in timp ce modelezi vase de lut 🙂
O alta metoda este sa tii un jurnal. Da, ca adolescentii – nu e nevoie sa scrii acolo intrigi scolare, e suficient sa „documentezi” evenimentele zilei. Asta te va ajuta sa-ti amintesti mai detaliat evenimentele din viata ta si, privind in urma, sa realizezi ca nu a trecut pur si simplu pe langa tine, ci ti-a adus multe impresii si emotii incredibile.
In sfarsit, uneori e minunat sa te opresti. Opreste-te sa admiri o vitrina, stai la o masa langa geam intr-o cafenea in loc sa bei cafeaua pe fuga, priveste apa unui rau. Viata incetineste atunci cand incetinesti tu.
Incetineste si citeste si alte articole interesante pe aceasta tema pentru a-ti imbogati perspectiva.
Expertii din domeniul neurostiintelor si psihologiei, precum si studiile citate in articol, ofera baza stiintifica pentru informatiile prezentate.
Subiecte abordate in articol: perceptia timpului, functionarea creierului, experiente noi, incetinirea timpului
Sursa imaginii: Freepik
