Parintii doresc intotdeauna cea mai buna performanta pentru copiii lor, insa presiunea excesiva poate avea consecinte grave pe termen lung. Desi societatea pune un pret mare pe realizari, specialistii avertizeaza ca burnout-ul academic sau profesional nu ar trebui incurajat, pledand pentru o cultura a „suficientului” si a echilibrului. Intelegand efectele negative ale presiunii excesive si identificand semnele de stres, parintii pot adopta o abordare sanatoasa in educatia copiilor.
Diferenta dintre incurajare si presiune
Una este sa ai asteptari realiste si sa incurajezi copilul, si alta este sa pui pe el presiune constanta. Cand o nota mai mica este privita ca o catastrofa sau un esec la un concurs il face sa se simta ratat, este evident ca avem de-a face cu consecintele negative ale presiunii. Parintii ar trebui sa se concentreze pe efortul copilului, nu pe rezultat, si sa monitorizeze starea lui de spirit.
De ce unii adolescenti pun ei insisi presiune
Uneori, nu parintii sunt cei care pun presiune, ci adolescentii insisi, fie pentru ca sunt perfectionisti, fie pentru ca se tem de esec sau de comparatii. Indiferent de sursa presiunii, parintii trebuie sa urmareasca semnele de stres, precum:
- Pierderea interesului pentru activitatile placute
- Izolare
- Dificultati in reglarea emotiilor
- Probleme de atentie si concentrare
- Schimbari ale performantei scolare sau extrascolare
- Tulburari ale somnului si alimentatiei
Consecintele presiunii excesive
- Probleme de sanatate mintala: Copiii supusi unei presiuni constante pot experimenta anxietate si prezinta un risc mai mare de a dezvolta depresie sau alte afectiuni de sanatate mintala pe termen lung.
- Risc mai mare de accidentare: Cei care practica sporturi au tendinta sa ignore durerile sau sa revina la antrenamente inainte de refacere, riscand astfel daune permanente.
- Probabilitate crescuta de a insela: Cand accentul se pune pe rezultate, mai degraba decat pe invatare, copiii sunt predispusi sa copieze sau sa plateasca pe cineva pentru a obtine notele dorite.
- Refuzul de a participa: Un copil caruia i s-a inoculat ideea ca trebuie sa fie cel mai bun, este probabil sa nu vrea sa participe atunci cand nu se simte pregatit.
- Probleme cu stima de sine: Stresul constant in ceea ce priveste atingerea performantei interfereaza cu formarea identitatii si il poate face pe copil sa simta ca nu este suficient de bun.
- Privarea de somn: Copiii supusi presiunii pot face eforturi peste limitele lor, invatand pana noaptea tarziu, cu consecinte catastrofale pentru organism.
Alte consecinte posibile
Conform psihoterapeutului Robi Ludwig, presiunea excesiva se poate manifesta si prin:
- Cosmaruri
- Tulburare obsesiv-compulsiva
- Smulgerea parului
- Consum de droguri
- Cautarea de prieteni cu rezultate slabe
Concluzii
Desi performanta este laudabila, sanatatea emotionala a copilului ar trebui sa primeze. Parintii ar trebui sa se concentreze pe incurajare, nu pe presiune, si sa monitorizeze starea de spirit a copilului. Un echilibru sanatos intre asteptari si sustinere poate preveni consecintele grave ale stresului excesiv.
Distribuiti acest articol daca doriti sa contribuiti la constientizarea acestui subiect important si lasati un comentariu pentru a impartasi experientele dumneavoastra legate de presiunea asupra copiil
