Ramasitele unor drone rusesti de tip Geran 1/2 au fost descoperite din nou pe teritoriul Romaniei, in noaptea de 24 spre 25 iulie 2024, in zona localitatii Plauru din judetul Tulcea. Acest incident survine in contextul intensificarii atacurilor Rusiei asupra porturilor ucrainene aflate in apropierea granitei cu Romania.
Ministerul Apararii Nationale (MApN) a anuntat joi ca a luat masuri suplimentare de monitorizare si supraveghere a spatiului aerian national. Doua aeronave F-18 ale Fortelor Aeriene Finlandeze au efectuat misiuni de patrulare intre orele 1:32 si 3:25, decoland de la Baza 57 Aeriana Mihail Kogalniceanu.
Populatia din judetul Tulcea a fost alertata prin sistemul Ro-Alert sa se adaposteasca, ca masura de precautie.
Reactia autoritatilor militare romane
Generalul Gheorghiţa Vlad, seful Statului Major al Apararii, a declarat ca Romania dispune de un sistem de supraveghere antiaeriana „foarte bun”. El a precizat ca resturile de drone gasite pe teritoriul tarii provin cel mai probabil din actiunile fortelor armate ucrainene de interceptare a acestora.
Cu toate acestea, expertii militari atrag atentia asupra unor limitari in capacitatea de reactie a fortelor romane in fata acestor amenintari.
Provocari in abordarea dronelor in deriva
Generalul (r) Virgil Balaceanu, fost reprezentant al Romaniei la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a evidentiat ca legislatia actuala nu permite o actiune rapida impotriva dronelor care ajung accidental in spatiul aerian romanesc.
„Problema mai complicata este cum reactioneaza Armata Romaniei fata de posibilitatea caderii dronelor in deriva, care raman incarcate cu 30 pana la 50 de kilograme de explozibil”, a explicat generalul Balaceanu.
El a subliniat ca, desi pana acum resturile au cazut in zone nelocuite, exista riscul ca in viitor sa afecteze si zone populate, avand in vedere ca unele drone au patruns pana la 20 km in interiorul teritoriului romanesc.
Necesitatea adaptarii cadrului legal
Potrivit lui Balaceanu, procedurile actuale pentru interceptarea aeronavelor neautorizate in spatiul aerian romanesc sunt „inoperabile” in cazul dronelor in deriva. Aceste proceduri implica mai multe etape, de la stabilirea identitatii aeronavei pana la executarea focului de nimicire, ceea ce presupune un timp indelungat de actiune.
Expertul militar pledeaza pentru modificari legislative care sa permita fortelor aeriene sa actioneze mai rapid:
„Trebuie sa consideram dronele in deriva ca si munitie teleghidata de tip loitering (n.r. ratacita) si cel care o identifica, fie ca vorbim de mijloace de aparare antiaeriana, cu baza la sol, fie ca vorbim de aeronave care executa misiunea de politie aeriana, sa poata deschide focul”, a argumentat Balaceanu.
Origini multiple ale resturilor de drone
Potrivit generalului Balaceanu, ramasitele dronelor rusesti ajunse pe teritoriul Romaniei pot proveni din doua surse principale:
- Drone lovite de mijloacele de aparare antiaeriana ucrainene
- Drone al caror sistem de ghidare a fost bruiat electronic de fortele ucrainene
Aceste explicatii subliniaza complexitatea situatiei si necesitatea unei abordari multidimensionale a amenintarii.
Incidentele repetate cu drone rusesti la granita Romaniei evidentiaza nevoia urgenta de a adapta cadrul legal si operational pentru a permite o reactie mai rapida si eficienta a fortelor de aparare romanesti. Autoritatile trebuie sa gaseasca un echilibru intre asigurarea securitatii si respectarea procedurilor internationale, in contextul unui conflict aflat la granitele tarii.
Sursa imagini: Social Media
Etichete: drone rusesti, aparare aeriana, legislatie militara, granita Romaniei
Acest articol se bazeaza pe analiza expertilor militari si a declaratiilor oficiale, sintetizand principalele aspecte ale situatiei de securitate de la granita Romaniei.
