Grecia a avertizat ca va impiedica aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeana, dupa ce noua presedinta a tarii vecine, Gordana Siljanovska-Davkova, a folosit intr-un discurs doar termenul „Macedonia”, incalcand astfel acordul incheiat in 2018 privind schimbarea numelui oficial al statului balcanic.
In pofida protestelor Atenei, liderul de la Skopje a transmis ca va continua sa foloseasca denumirea „Macedonia” in aparitiile publice, considerand ca are acest „drept personal la autodeterminare si autoidentificare”.
Ținand cont de sensibilitatea subiectului, autoritatile UE au transmis un avertisment ferm catre Macedonia de Nord
Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a subliniat ca orice progres in relatiile bilaterale sau pasi ai Macedoniei de Nord catre Europa depind de „respectarea sincera” a acordului convenit in 2018, dupa negocieri indelungate intre cele doua state.
„Utilizarea de catre presedintele Siljanovska-Davkova a numelui este ilegala si inacceptabila”, a declarat seful executivului elen.
Chiar si oficialii UE au tras un semnal de alarma, presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmiţand pe retelele sociale ca, „pentru ca Macedonia de Nord sa-si continue drumul de succes catre aderarea la UE, este esential ca tara sa continue pe calea reformelor si a respectarii depline a acordurilor sale, care sunt obligatorii”.
Administratia de la Skopje afirma ca presedinta a depus juramantul folosind denumirea oficiala
In replica, Administratia Prezidentiala de la Skopje a transmis ca Siljanovska-Davkova a depus juramanul oficial folosind numele constitutional „Macedonia de Nord” si ca aceasta va respecta toate cerintele internationale.
Cu toate acestea, institutia sustine ca „in aparitiile sale publice, presedintele macedonean are dreptul de a folosi numele Macedonia, ca un act de drept personal la autodeterminare si autoidentificare”.
Pozitia Ministerului de Externe de la Skopje a fost mai moderata, anuntand ca tara „s-a angajat sa respecte fara echivoc prevederile constitutionale, precum si toate obligatiile asumate la nivel international”.
Acordul de la Prespa si schimbarea numelui
In 2018, dupa lungi negocieri, Grecia si Macedonia au convenit ca statul vecin sa isi schimbe numele oficial in „Republica Macedonia de Nord”, prin asa-numitul acord de la Prespa.
Pana atunci, Atena a blocat incercarile Macedoniei de a adera la NATO si UE, motivand ca utilizarea simpla a numelui „Macedonia” implica pretentii teritoriale asupra regiunii grecesti omonime.
| Prevederi principale ale acordului de la Prespa |
|---|
| Schimbarea numelui Macedoniei in „Macedonia de Nord” |
| Eliminarea simbolurilor antice macedonene din steagul si stema tarii |
| Utilizarea limbii „macedoneana” in loc de „macedoneana slava” |
| Constituirea unei comisii bilaterale pentru chestiunile istorice |
Acordul a intrat in vigoare in 2019 si a deschis calea pentru aderarea Macedoniei de Nord la NATO in acelasi an, dar procesul de negocieri cu UE a stagnat in ultimii ani.
- Partidul nationalist macedonean VMRO-DPMNE, care a sprijinit-o pe Siljanovska-Davkova in alegeri, a refuzat sa recunoasca acordul de la Prespa, considerandu-l o provocare la adresa suveranitatii nationale.
- In Grecia, partidul conservator al lui Mitsotakis s-a opus initial acordului atunci cand acesta a fost semnat, dar documentul a fost ratificat de Parlamentul de la Atena, in pofida unor proteste de strada.
„Orice progres in relatiile noastre bilaterale, precum si orice pas al Skopje catre Europa depind de respectarea sincera a acordului”, a avertizat premierul grec Kyriakos Mitsotakis.
Ramane de vazut daca declaratiile controversate ale noii presedinte macedonene vor declansa o noua perioada de instabilitate in regiune si daca vor afecta sansele Macedoniei de Nord de a adera la UE pe termen mediu. Reactiile ferme din ambele capitale demonstreaza cat de sensibil ramane subiectul identitatii nationale pentru cele doua popoare balcanice.
Partajeaza aceasta stire pentru a afla primul reactiile oficiale! Lasa un comentariu cu opinia ta despre noile tensiuni din Balcani!
