Ultima actualizare: 5 iunie 2024
Statul francez a lansat duminica o vasta operatiune cu peste 600 de jandarmi in arhipelagul sau din Pacificul de Sud, Noua Caledonie, pentru a recastiga controlul complet asupra drumului principal de 60 de kilometri dintre capitala Nouméa si aeroport. Decizia vine dupa sase zile de revolte violente care au lasat in urma sase morti, printre care si doi jandarmi.
Violentele au escaladat in ultimele zile
Revoltele au izbucnit luni, ca reactie la o noua lege aprobata de parlamentul de la Paris, care permite rezidentilor francezi ce locuiesc de cel putin zece ani in Noua Caledonie sa voteze in alegerile provinciale. Unii lideri locali se tem ca aceasta decizie va dilua puterea de vot a comunitatii indigene Kanak.
De atunci, violentele s-au soldat cu:
- 6 morti (2 jandarmi, 3 civili kanak, 1 caldoche – locuitor de origine europeana)
- Sute de arestari
- Suspendarea zborurilor comerciale spre si dinspre arhipelag, blocand peste 3.200 de persoane
Guvernul din Noua Caledonie a raportat o noapte „mai calma”, dar a avertizat ca se vor trimite intariri suplimentare, pe langa cei 600 de jandarmi implicati in operatiunea de duminica.
Masuri pentru deblocarea aeroportului si repatrierea cetatenilor straini
Principalul obiectiv al interventiei in forta a jandarmilor este sa elibereze drumul strategic care leaga capitala Nouméa de aeroportul international, blocat de manifestanti in ultimele zile.
Noua Zeelanda a anuntat ca a cerut deja permisiunea autoritatilor franceze pentru a trimite avioane speciale care sa-si recupereze cetatenii blocati pe insula:
„Suntem pregatiti de decolare si asteptam autorizatia autoritatilor franceze pentru a sti cand aceste zboruri pot avea loc in deplina siguranta”, a declarat ministrul de externe Winston Peters.
Situatia celor aproximativ 3.200 de turisti si rezidenti straini care nu au putut parasi sau ajunge in Noua Caledonie din cauza suspendarii zborurilor comerciale este o preocupare majora. Printre ei se numara si trei romani, care tin legatura cu Consulatul General al Romaniei la Paris.
Originea tensiunilor si perspectivele de viitor
Pamant francez din 1853, Noua Caledonie a fost zguduita de framantari si tensiuni intre populatia indigena kanak, majoritara, si locuitorii de origine europeana. Acordul de la Nouméa din 1998 a prevazut o tranzitie graduala catre o posibila independenta, cu un referendum final programat pentru 2018.
Dar referendumul a fost amanat de doua ori, iar noua lege electorala aprobata marti de parlamentul francez a reaprins tensiunile intercomunitare. Chiar daca operatiunea de duminica va reusi probabil sa restabileasca ordinea pe termen scurt, ramane de vazut cum vor gestiona autoritatile franceze aspiratiile la independenta ale populatiei kanak pe termen lung.
Solutionarea pasnica a crizei si evitarea unor noi escaladari ale violentei vor necesita negocieri si compromisuri din partea tuturor partilor implicate. Stabilitatea si pacea in acest teritoriu indepartat vor depinde de capacitatea liderilor de a ajunge la un consens acceptabil pentru toti.
