Trebuie sa recunosc ca povestea asta e destul de „incaruntita”. Inca din primii ani ai secolului XX, psihiatrul elvetian Eugen Bleuler, care a inventat cuvantul „schizofrenie”, prefera sa-l foloseasca la plural: „schizofrenii”, subliniind ca boala are cel putin cateva forme semnificativ diferite. Dar Bleuler nu a avut posibilitatea sa se uite direct in craniile pacientilor si sa vada creierul in schizofrenie, in timp ce oamenii de stiinta moderni au aceasta posibilitate.
Ce este schizofrenia?
Initial, schizofrenia era considerata unul dintre tipurile de dementa. Totusi, Eugen Bleuler a fost primul care a identificat aceasta afectiune ca o boala independenta. Modificarile creierului in schizofrenie erau semnificativ diferite de cele observate in dementa, dar Bleuler nu putea sti asta. El a aratat ca schizofrenia nu duce neaparat la degradarea personalitatii, dar chiar daca se intampla asta, dementa nu apare intotdeauna odata cu aceasta afectiune.
Eugen Bleuler nu s-a gandit la ce se intampla cu creierul in timpul schizofreniei – era preocupat mai mult de schimbarile comportamentului pacientilor. De aceea, el a identificat cateva criterii pentru aceasta boala, principalul fiind ambivalenta – acordul simultan cu puncte de vedere opuse, ezitarea intre decizii opuse sau sentimente simultan negative si pozitive fata de ceva.
Dar cercetarile lui Bleuler nu au clarificat lucrul principal – ce se intampla cu creierul uman in timpul schizofreniei si de ce apare aceasta boala.
Functia creierului in schizofrenie
Oamenii de stiinta de la Universitatea din Pennsylvania, Penn Medicine, au decis sa faca acest lucru. Au format doua grupuri de subiecti, ambele incluzand persoane care traiesc in Statele Unite, China si Germania. Grupul experimental a inclus 307 persoane care sufera de schizofrenie, iar grupul de control a inclus 364 de persoane sanatoase (sau insuficient examinate). Toti participantii nu aveau mai mult de 45 de ani. Cercetatorii au planificat sa afle ce fel de deteriorare a creierului apare in schizofrenie.
Cum arata o RMN a creierului in schizofrenie?
Toti participantii la studiu au trebuit sa faca o examinare tomografica. Rezultatele au fost analizate folosind metode matematice moderne, ceea ce a permis construirea unui model mediu al creierului unei persoane sanatoase si compararea lui cu cel al pacientilor, efectuand o analiza statistica a diferentelor. Este acceptat in general ca schizofrenia este cauzata de o scadere a masei de materie cenusie, care duce la afectarea functiilor cognitive. RMN-ul creierului in schizofrenie a aratat ca acest lucru nu este intotdeauna adevarat.
Modificari ale creierului in schizofrenie
La 115 pacienti (40%), creierul nu era redus, iar structura si greutatea lui erau practic de nedistins de cele ale persoanelor sanatoase. Singura anomalie in creierul unui pacient cu schizofrenie a fost o marire a corpului striat, o structura anatomica a telencefalului care apartine ganglionilor bazali ai emisferelor.
Se accepta in general ca aceasta structura este implicata in reglarea miscarilor complexe, iar perturbarile functionarii ei duc la lucruri neplacute precum sindromul Tourette si boala Parkinson. Nu a fost suspectat anterior ca corpul striat ar fi implicat in functiile cognitive, dar, evident, lucrurile nu sunt atat de simple. Activitatea creierului in schizofrenie era la fel ca la persoanele sanatoase.
Este schizofrenia o boala a creierului sau a psihicului?
Schizofrenia ramane o boala foarte misterioasa. Dezvoltarea ei este influentata in mare masura de factori genetici, boli autoimune, discriminare rasiala, urbanizare si saracie. Chiar si momentul anului in care s-a nascut copilul poate influenta. Creierul in schizofrenie nu poate fi distins de unul sanatos in copilarie – modificarile, daca apar, se produc mult mai tarziu.
In alte studii, oamenii de stiinta au incercat, de asemenea, sa obtina RMN-uri ale creierului in schizofrenie. Autorii au aratat ca in timpul bolii apar modificari in:
- Lobii frontali
- Lobii temporali
- Hipocamp
Cu toate acestea, inca nu este clar daca aceste modificari apar din cauza bolii sau o preced si servesc drept cauza.
Creierul nostru isi schimba dimensiunea de-a lungul zilei?
Marimea creierului uman se modifica in cursul zilei: seara scade, iar dimineata ajunge la dimensiunea sa normala, recuperandu-se peste noapte. La aceasta concluzie au ajuns neurologii canadieni.
Studiul a fost realizat de medici de la Institutul Neurologic din Montreal. Rezultatele au fost publicate in jurnalul Neuroimage. Expertii au studiat 3.269 de imagini tomografice ale creierului pacientilor cu scleroza multipla si alte 6.114 cu boala Alzheimer.
La aceiasi oameni, marimea creierului s-a schimbat in cursul unei zile. Seara, volumul tesutului cerebral din craniu a scazut (cu 0,18% la cei care sufera de scleroza multipla si cu 0,44% la a doua categorie de participanti la experiment). Medicii au sugerat ca in timpul somnului, fluidul acumulat in partea inferioara a corpului este redistribuit, umpland tesutul cerebral si marindu-i volumul.
Oamenii de stiinta din diverse institutii stiintifice din intreaga lume au descoperit deja o legatura intre marimea creierului si varsta: atinge un varf la aproximativ 40 de ani si incepe sa scada dupa aceea. Exista un studiu despre modificarile creierului femeilor in timpul ciclului menstrual. Nimeni nu a studiat anterior dependenta volumului creierului de momentul zilei; in plus, toate studiile anterioare au examinat semnificativ mai putine exemple.
Lucrarea stiintifica actuala nu raspunde la toate intrebarile: poate fi continuata folosind date de la oameni sanatosi. In acelasi timp, este utila acum: in primul rand in institutiile medicale atunci cand se programeaza tomografia. Din cauza modificarilor zilnice ale volumului creierului, rezultatele ei pot sa nu fie intru totul corecte.
Sper ca ai gasit aceste informatii interesante si utile! Daca ti-a placut acest articol, te rog sa-l distribui si cu prietenii tai. Și nu uita sa lasi un comentariu cu gandurile tale pe marginea subiectului.
Sursa imaginii: Freepik
Subiecte abordate in articol: schizofrenie creier modificari volumul creierului
Sursa expertizei: Studiile efectuate de oameni de stiinta de la Universitatea din Pennsylvania si cele publicate in jurnalul Neuroimage.
