O echipă internațională de geneticieni a făcut o descoperire fascinantă care ne ajută să înțelegem mai bine cum s-au format limbile pe care le vorbim astăzi în Europa și Asia. Prin studierea ADN-ului unor oameni care au trăit în Epoca Bronzului, cercetătorii au reușit să vadă cum s-au amestecat diferite populații și cum acest lucru a influențat dezvoltarea limbilor.
Cum au ajuns cercetătorii la aceste concluzii?
Studiul, care a fost publicat pe platforma bioRxiv, a analizat ADN-ul a peste 2400 de oameni care au trăit acum foarte mult timp în 13 țări diferite, printre care Spania, Italia, Grecia, Turcia și Liban. Pentru a afla de unde veneau acești oameni, cercetătorii au folosit o metodă specială care se uită la urmele chimice din oasele și dinții lor.
Ce au descoperit a fost foarte interesant. În partea de vest a Mării Mediterane, în țări ca Spania, Italia și Franța, oamenii s-au amestecat treptat cu niște crescători de animale care au venit din stepă (zone întinse cu iarbă) acum aproximativ 4800-3800 de ani. Acești nou-veniți s-au împrietenit și s-au căsătorit cu fermierii locali.
Însă în partea de est, în Grecia și Armenia, s-a întâmplat ceva diferit. Aici, aproape toată populația a fost înlocuită de un alt grup de oameni din stepă, numiți „yamna”. Aceștia au fost primii care au învățat să călărească cai și să folosească care de luptă, acum circa 5500-4500 de ani. Ei trăiau în stepa ponto-caspică, o regiune care astăzi face parte din Ucraina, Rusia și Kazahstan. Numele lor vine de la felul în care își îngropau morții – în gropi sau „iame”, uneori punând lângă ei obiecte de zi cu zi și arme.
Ce ne spune asta despre limbile noastre?
Cercetătorii au observat că există o legătură clară între aceste mișcări de populații și felul în care s-au format diferitele familii de limbi indo-europene. De exemplu, în Grecia, venirea oamenilor din stepă coincide cu perioada de înflorire a culturii miceniene (acum 3500-3300 de ani). În Armenia, sosirea lor marchează sfârșitul unei culturi locale numită kura-araxes și începutul unei noi culturi numite trialeti.
Au mai găsit și dovezi că oamenii călătoreau mult în Epoca Bronzului târzie (acum 3500-3300 de ani). De exemplu, au descoperit rămășițele unui om din Scandinavia în Italia și pe Cipru, ceea ce arată că existau deja rețele comerciale bine dezvoltate.
Toate aceste descoperiri ne ajută să înțelegem mai bine cum au apărut și s-au răspândit limbile pe care le vorbim astăzi.
Ți s-a părut interesant acest articol? Împărtășește-l cu prietenii tăi și spune-ne în comentarii ce crezi despre aceste descoperiri fascinante despre strămoșii noștri!
Sursa imagini: Unsplash
Etichete: genetică antică, migrații preistorice, limbi indo-europene, epoca bronzului, arheologie genetică, istorie lingvistică
