Cu siguranță vă amintiți cum toată lumea era impresionată de capacitățile ChatGPT când această rețea neurală a apărut pentru prima dată. Circulau zvonuri pe internet că poate trece cu succes examene, interviuri de angajare, oferă consultanță juridică și așa mai departe. De atunci au apărut versiuni noi și mai avansate ale rețelelor neurale. Cu toate acestea, s-a dovedit că nu sunt atât de perfecte precum se spunea inițial. Iar în urma unei descoperiri recente făcute de cercetătorii de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și Universitatea Tel Aviv, s-a reușit identificarea unei caracteristici neașteptate a AI-ului. Acest studiu a arătat că rețelele neurale principale, precum ChatGPT și Google Gemini, prezintă semne similare cu demența la oameni.
Test de demență pentru rețelele neurale
Pentru studiul lor, cercetătorii au folosit Testul Cognitiv Montreal (MoCA), conceput pentru a evalua memoria, atenția, abilitățile vizual-spațiale și alte funcții cognitive. Acest test a devenit cunoscut când președintele SUA Donald Trump a declarat că l-a trecut cu ușurință.
Poate părea surprinzător, dar rețelele neurale care depășesc capacitățile umane în multe domenii au obținut rezultate destul de mediocre în timpul studiului. Cele mai mari dificultăți pentru AI au apărut la sarcinile care testau funcțiile vizual-spațiale și executive. De exemplu, una dintre sarcini cerea desenarea unui ceas care să arate ora 10:11.
Unele modele, inclusiv o versiune a Google Gemini, în loc să creeze o imagine precisă, au produs un desen pe care cercetătorii l-au descris ca fiind „un ceas în formă de avocado”. Asemenea erori sunt frecvent întâlnite la pacienții cu demență, ceea ce ridică o întrebare legitimă – de ce sisteme intelectuale atât de puternice nu reușesc să rezolve sarcini cognitive de bază?
Este interesant că versiunile mai noi ale rețelelor neurale au demonstrat rezultate mai bune decât predecesorii lor. De exemplu, modelul Google Gemini 1.5 a arătat un nivel semnificativ mai ridicat de abilități cognitive decât Gemini 1.0, care abia a reușit să treacă testul. Cu toate acestea, cercetătorii au observat că nici măcar cele mai moderne versiuni ale ChatGPT și Claude nu au reușit să depășească valorile prag care ar indica absența tulburărilor cognitive.
Ce deficiențe majore au rețelele neurale
Un obiect separat al cercetării a fost memoria inteligenței artificiale. La sarcinile care necesitau reproducerea întârziată a informațiilor, unele rețele neurale au reacționat ca și cum ar fi evitat să dea răspunsuri directe. Acest comportament amintea de scuzele pe care le folosesc persoanele cu tulburări de memorie. Un asemenea comportament ridică întrebarea dacă ne putem baza pe AI în situații care necesită precizie și fiabilitate.
Un alt aspect important al studiului a fost absența capacității rețelelor neurale de a simți empatie. Pe una dintre imaginile prezentate în test era un băiat care era pe punctul de a cădea. Niciunul dintre modelele testate nu a observat potențialul pericol, concentrându-se exclusiv pe descrierea detaliilor imaginii. Cercetătorii au remarcat că un astfel de comportament poate deveni un obstacol în utilizarea AI în scopuri medicale, unde adesea este necesar să se ia în considerare nu doar faptele, ci și aspectele emoționale.
În ce domenii AI-ul depășește oamenii
Este interesant că, în ciuda deficiențelor lor cognitive, rețelele neurale demonstrează abilități remarcabile în alte domenii. De exemplu, ele îi depășesc pe oameni în analiza datelor complexe, rezolvarea problemelor matematice și scrierea textelor. Datorită lor, dezvoltarea medicamentelor s-a simplificat și accelerat semnificativ.
Cu toate acestea, testele cognitive arată că abilitățile lor sunt limitate, mai ales când vine vorba de sarcini care imită percepția și gândirea umană. Dar, așa cum s-a menționat mai sus, noile versiuni le depășesc pe cele anterioare. Prin urmare, este foarte posibil ca în viitorul apropiat AI să scape de „demență”.
Care rețea neurală s-a dovedit cea mai „inteligentă”
După cum a arătat studiul, ChatGPT 4o suferă cel mai puțin de „demență”. Această rețea neurală a obținut 26 din 30 de puncte, ceea ce este doar puțin peste prag. Acest lucru înseamnă că are tulburări cognitive ușoare. Situația este mai rea pentru ChatGPT 4 și Claude 3.5 Sonnet. Aceste rețele neurale au obținut 25 de puncte la teste.
Gemini 1.0, unul dintre modelele Google, a obținut doar 16 puncte – un nivel care la oameni ar putea indica probleme cognitive serioase. Autorii raportează acest lucru în studiul publicat în revista BMJ. Aceste rezultate ale cercetării pun sub semnul întrebării încrederea că AI poate înlocui complet, de exemplu, medicii. Dacă rețelele neurale însele demonstrează semne de tulburări cognitive, pacienții ar putea începe să se îndoiască de competența lor.
Datele obținute ne amintesc de importanța implicării umane în procesele care necesită luarea deciziilor. Rețelele neurale pot deveni un instrument puternic, dar încă nu sunt pregătite să-și asume rolul de medic sau, de exemplu, psiholog fără sprijinul uman. Ele pot fi excelente asistenți, dar nu înlocuitori ai profesioniștilor umani.
Te invităm să îți împărtășești gândurile în comentarii despre aceste descoperiri fascinante. Crezi că inteligența artificială va putea depăși vreodată aceste limitări cognitive? Care crezi că ar trebui să fie rolul AI în domeniul medical?
Sursa imagini: Screenshot
Etichete: inteligență artificială, rețele neurale, demență, ChatGPT, Google Gemini, studii cognitive
