Oricine ajunge pentru prima dată în Japonia se confruntă inevitabil cu fenomenul străzilor curate! La prima vedere, nimic neobișnuit, dar curând realizezi: nu există nici coșuri de gunoi, nici măturători de stradă, obișnuiți pentru ochii noștri în alte țări…
Cu toate acestea, trotuarele strălucesc, chiar și în zonele aglomerate nu se văd hârtii aruncate sau sticle de plastic. Apare o întrebare firească: cum este posibil acest lucru?
Respectul pentru spațiu: curățenia începe din minte
Totul ține de cultură. Pentru japonezi, spațiul public este ceva de care au grijă la fel ca de propria casă. La baza acestui obicei stă conceptul de „meiwaku” – dorința de a nu provoca disconfort celorlalți. Să arunci o hârtie pe stradă? Asta înseamnă să creezi o problemă nu doar pentru tine, ci pentru toți cei din jur!
Copiii învață acest lucru de la o vârstă fragedă. În școli nu există femei de serviciu – elevii înșiși sunt responsabili pentru curățenia claselor: la sfârșitul zilei de școală, ei spală podelele, curăță tablele și chiar fac curat în toalete. Acest proces se numește „o-soji” și nu este perceput ca o pedeapsă, ci ca o parte normală a vieții. Pe măsură ce cresc, japonezii continuă să respecte acest principiu: e mai simplu să nu faci mizerie decât să faci curat după.
De ce nu există coșuri de gunoi în Japonia?
Mult timp, în Japonia au existat coșuri de gunoi, dar în 1995, după atacul terorist din metroul din Tokyo, când infractorii au folosit coșurile pentru a plasa gaz toxic sarin, s-a luat decizia de a le elimina; pe străzi au rămas doar mici containere lângă automatele de băuturi (pentru a putea arunca sticla goală).
Dar cel mai surprinzător este că absența coșurilor de gunoi nu a creat probleme. Dimpotrivă, japonezii s-au obișnuit rapid să-și poarte deșeurile cu ei și să le arunce acasă. Această practică a devenit de mult timp o normă. La evenimente în masă, cum ar fi festivalurile, poți vedea mulțimi de oameni, dar după acestea nu rămâne gunoi: fiecare își ia propriile deșeuri cu sine.
Experiența istorică: gunoiul nu a fost întotdeauna o problemă
Japonia a tratat întotdeauna cu seriozitate problemele de curățenie. Încă din perioada Edo (secolele XVII-XIX), deșeurile erau sortate și reciclate: resturile organice erau folosite în agricultură, hârtia și textilele erau predate pentru reutilizare.
După al Doilea Război Mondial, țara s-a confruntat cu o nouă problemă – urbanizarea rapidă a generat o „criză a gunoiului”. Atunci autoritățile au început să reformeze activ sistemul de gestionare a deșeurilor. Pentru Jocurile Olimpice din 1964 de la Tokyo, au lansat campanii masive de curățenie, ceea ce a dat un impuls dezvoltării culturii curățeniei. În anii 1970, consumul a continuat să crească, dar Japonia a răspuns cu programul „3R” (Reduce, Reuse, Recycle – reducere, reutilizare, reciclare), iar deja în anii 2000, țara a devenit lider mondial în ceea ce privește nivelul de sortare a deșeurilor.
Curățenia ca responsabilitate colectivă
Educația culturală singură nu este suficientă – important este și sistemul. În Japonia există reguli stricte pentru eliminarea deșeurilor: în diferite orașe, numărul categoriilor de sortare poate ajunge la 10-15! În Kyoto, de exemplu, plasticul, sticla, hârtia, metalul, materialele organice și chiar capacele de la sticle trebuie aruncate separat; pentru încălcarea acestor reguli se pot da amenzi, dar cel mai adesea, oamenii sunt opriți nu de acestea, ci de teama dezaprobării din partea vecinilor.
Presiunea socială în Japonia este, în general, un instrument puternic. Imaginați-vă că ați aruncat gunoiul în ziua greșită sau în categoria greșită. Sacul dumneavoastră va fi lăsat la locul său, iar deasupra va fi atașată o notă cu observații; în blocuri sau la întâlniri, locuitorii pot discuta astfel de cazuri. A fi cel care nu respectă ordinea înseamnă a-ți strica reputația.
Tehnologiile și abordarea statului
Japonia se bazează nu doar pe conștiința oamenilor, ci și pe inovații. În unele orașe, deșeurile sunt reciclate în fabrici speciale, transformându-le în energie; există chiar locuri unde, datorită acestui sistem, s-a renunțat la depozitele de deșeuri. Un exemplu remarcabil este orașul Kamikatsu, unde funcționează programul Zero Waste. Până în 2020, 80% din deșeuri erau reciclate aici, iar străzile rămâneau perfect curate.
În plus, companiile și afacerile japoneze sprijină această filozofie. Magazinele, de exemplu, pun adesea găleți cu apă lângă intrare, astfel încât proprietarii să poată spăla trotuarele din fața localurilor lor dimineața. Nimeni nu le cere asta – pur și simplu așa e obiceiul.
Curățenia nu este o întâmplare
Străzile japoneze rămân curate nu pentru că acolo lucrează o armată invizibilă de curățători, ci pentru că societatea însăși are grijă de acest lucru: obiceiul de a nu face mizerie inculcat din copilărie, regulile stricte de sortare și respectul față de cei din jur fac ca ordinea să fie o stare naturală.
Experiența Japoniei dovedește că pentru ca un oraș să fie curat, nu sunt necesari măturători la fiecare pas sau coșuri de gunoi la fiecare colț. Este suficient un sistem în care aruncarea gunoiului este pur și simplu dezavantajoasă – atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere al opiniei publice.
Educația și conștiința civică în acțiune
Sistemul educațional japonez joacă un rol crucial în formarea acestei mentalități. Încă din grădiniță, copiii învață că fiecare obiect are locul său și că trebuie să păstreze ordinea în jurul lor. Nu există conceptul de „altcineva va curăța după mine” – fiecare este responsabil pentru spațiul pe care îl folosește.
În școli, copiii participă la activități colective de curățenie nu doar pentru a menține clădirea curată, ci și pentru a înțelege valoarea muncii în echipă și importanța contribuției individuale la binele comun. Aceste lecții practice se transmit din generație în generație, creând un ciclu continuu de responsabilitate civică.
Este important de menționat că japonezii nu văd curățenia doar ca pe o chestiune de igienă, ci și ca pe o formă de respect pentru cei din jur. A lăsa un loc mai curat decât l-ai găsit este considerat un gest de politețe și considerație față de următoarea persoană care va folosi acel spațiu.
Impactul turismului asupra curățeniei urbane
Odată cu creșterea turismului în Japonia, autoritățile s-au confruntat cu provocarea de a menține standardele ridicate de curățenie în fața unui aflux de vizitatori nefamiliarizați cu normele locale. Interesant este că, în loc să instaleze mai multe coșuri de gunoi, mulți turiști adoptă rapid obiceiurile locale.
Există chiar grupuri organizate de turiști care participă la acțiuni voluntare de curățenie în parcuri și zone publice, dorind să contribuie pozitiv la locurile pe care le vizitează. Aceste inițiative demonstrează puterea exemplului și cum o cultură a curățeniei se poate răspândi dincolo de granițele naționale.
Magazinele de conveniență (konbini), care sunt extrem de răspândite în Japonia, joacă și ele un rol în acest sistem. Deși nu există multe coșuri publice, aceste magazine au containere speciale unde clienții pot arunca deșeurile produselor cumpărate de la ele – o soluție practică care sprijină filozofia de a-ți gestiona propriile deșeuri.
Implementarea tehnologică în managementul deșeurilor
Japonia nu se bazează doar pe educație și presiunea socială – inovația tehnologică este un alt pilon al sistemului lor de gestionare a deșeurilor. În Tokyo, de exemplu, unele cartiere au implementat sisteme subterane de colectare a gunoiului, care transportă automat deșeurile către centrele de procesare.
În Yokohama, al doilea oraș ca mărime din Japonia, deșeurile sunt transformate în energie electrică prin procese avansate de incinerare care respectă cele mai stricte standarde de mediu. Această abordare nu doar reduce volumul deșeurilor care ajung la gropile de gunoi, ci contribuie și la sustenabilitatea energetică a orașului.
Alte inovații includ instalarea de coșuri de gunoi inteligente în anumite zone, care compactează automat deșeurile pentru a economisi spațiu și reduc frecvența colectării. Aceste tehnologii demonstrează că Japonia nu se mulțumește cu soluții tradiționale, ci caută constant modalități de a îmbunătăți eficiența sistemului lor de gestionare a deșeurilor.
Vă invităm să împărtășiți acest articol cu prietenii și familia pentru a răspândi aceste practici inspiratoare. Poate că, împreună, putem aduce o parte din cultura japoneză a curățeniei și în orașele noastre!
Sursa imaginii: Unsplash
Etichete: Japonia, curățenie urbană, educație civică, reciclare, responsabilitate socială, cultură japoneză
