Zilele acestea, atenția lumii este din nou îndreptată spre Kremlin. După luni bune în care discuțiile despre pace păreau doar un vis îndepărtat, Ucraina și Statele Unite au înaintat o propunere oficială pentru o încetare a focului provizorie, de 30 de zile. Deși la prima vedere pare o veste bună, Moscova nu se grăbește să spună da. Oficialii ruși privesc propunerea cu un scepticism evident, lăsând clar de înțeles că nu sunt deloc convinși că această inițiativă ar servi cu adevărat intereselor lor strategice.
Într-o declarație recentă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost cât se poate de reținut. Acesta a subliniat că Rusia încă nu a primit toate informațiile necesare și că așteaptă clarificări suplimentare din partea Washingtonului privind detaliile exacte ale acordului negociat cu Kievul în Arabia Saudită. Mai mult, el a sugerat că o eventuală convorbire telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc în scurt timp, dacă lucrurile devin suficient de clare.
Însă, în culisele puterii din Rusia, scepticismul merge și mai departe. Potrivit unor surse înalte de la Moscova, citate de Reuters, Vladimir Putin consideră că propunerea actuală este greu de acceptat în forma actuală. Motivul? În primul rând, orice armistițiu trebuie să recunoască progresele pe care Rusia le-a realizat pe câmpul de luptă. În al doilea rând, Kremlinul insistă asupra unor garanții solide care să țină cont în mod clar de interesele sale strategice în regiune. „Este dificil pentru Putin să accepte acest armistițiu exact așa cum este formulat acum”, a declarat anonim o sursă rusă pentru Reuters. Aceasta a subliniat că liderul rus se află într-o poziție puternică, tocmai datorită avantajului militar obținut în ultimele luni în Ucraina.
De ce respinge Moscova acordul în forma actuală?
Poziția Rusiei nu este surprinzătoare dacă privim în urmă la cererile constante ale Kremlinului încă de la începutul invaziei din februarie 2022. Vladimir Putin a susținut mereu că obiectivele majore ale Moscovei sunt „demilitarizarea” Ucrainei și angajamentul ferm al Kievului de a nu adera niciodată la NATO. Aceste cerințe, evident, reprezintă un obstacol enorm pentru Ucraina și aliații săi occidentali.
Mai mult, Putin a cerut insistent recunoașterea internațională a anexării teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea, anexată încă din 2014, și regiunile Donețk, Lugansk și părți din Zaporojie și Herson. Așadar, pentru Moscova, un armistițiu care nu ia în considerare aceste realități teritoriale și care nu garantează menținerea acestor câștiguri ar fi văzut ca un compromis inacceptabil.
Recent, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat categoric că Moscova nu este dispusă să accepte prezența trupelor europene de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei. Ideea unei misiuni europene a fost susținută în mod deschis de Trump, însă Kremlinul vede acest lucru ca o amenințare directă. „Nu vedem niciun loc pentru compromis”, a fost mesajul clar al lui Lavrov.
Ce câștigă SUA și Ucraina din această propunere?
Pentru Ucraina și Statele Unite, această propunere de încetare a focului provizorie este considerată primul pas important spre o pace de durată. Mai exact, Kievul speră să câștige timp pentru reconstrucție și întărirea pozițiilor militare, în timp ce Washingtonul încearcă să arate că încă deține controlul diplomatic în această criză, după ce anterior a suspendat temporar sprijinul militar și informativ către Ucraina.
SUA au convenit recent reluarea ajutorului militar și a schimbului de informații esențiale pentru apărarea ucraineană, tocmai pentru a convinge Rusia că discuțiile despre pace sunt sincere și că armistițiul nu este doar o manevră diplomatică fără substanță. În plus, administrația Trump pare decisă să demonstreze că își poate impune viziunea de soluționare rapidă a conflictului, încercând astfel să obțină un avantaj diplomatic important în ochii comunității internaționale.
Pe de altă parte, oficialii europeni, chiar dacă susțin acest prim pas diplomatic, au exprimat rețineri privind unele dintre concesiile ce ar putea fi cerute de Rusia, în special în legătură cu „demilitarizarea” Ucrainei și neutralitatea acesteia. Europenii sunt conștienți că o Ucraină slăbită militar ar putea deveni mult mai vulnerabilă la eventuale agresiuni viitoare din partea Rusiei.
Cât de realistă este o pace adevărată în acest moment?
Deși toată lumea pare să-și dorească încetarea violenței, realitatea dură a războiului face ca o pace veritabilă să fie extrem de greu de obținut. Putin știe că orice concesie majoră ar putea afecta serios popularitatea sa internă și poziția Rusiei pe scena mondială. În același timp, Ucraina și Occidentul nu pot accepta condiții care ar compromite grav securitatea și independența Kievului pe termen lung.
Așadar, chiar dacă în culise diplomația este intensă, negocierile vor fi cu siguranță dificile și pline de obstacole. Un armistițiu temporar ar putea fi obținut, dar diferențele fundamentale dintre pozițiile celor două părți indică faptul că un acord pe termen lung și o pace reală rămân încă departe.
Distribuie acest articol dacă dorești să sprijini informarea corectă și dialogul despre pace. Ajută-ne să facem auzită vocea rațiunii!
Sursa imaginii: Profimedia
Etichete: Rusia, Ucraina, armistițiu, Vladimir Putin, SUA, conflict militar
