Ultima actualizare: 6 iunie 2024
Presedintele francez Emmanuel Macron a convocat din nou Consiliul de Aparare pentru luni seara, la ora 19:30, in incercarea de a gestiona criza din teritoriul francez de peste mari Noua Caledonie. Decizia vine in contextul in care violentele au escaladat in ultimele zile, lasand in urma sase morti si determinand declararea starii de urgenta in arhipelag.
Saptamana trecuta, Macron a convocat deja o reuniune de urgenta a Consiliului de Aparare, care a decis trimiterea de intariri politienesti si declararea starii de urgenta pentru a restabili ordinea in Noua Caledonie, dupa ce manifestatiile pro-independenta au degenerat in violente. Cu toate acestea, situatia pare sa fi scapat de sub control, fortand presedintele sa convoace din nou cele mai inalte autoritati ale statului pentru a gasi solutii.
Escaladarea tensiunilor si acordul incalcat
Revoltele care zguduie Noua Caledonie au izbucnit pe fondul unei reforme controversate a corpului electoral, care a incalcat un acord din 1998 privind procesul de decolonizare a arhipelagului. Reforma, initiata de guvernul francez, a starnit furia populatiei native kanak si a miscarilor pro-independenta, care au protestat vehement impotriva acestei masuri.
Acordul din 1998, cunoscut sub numele de Acordul de la Nouméa, a pus bazele unui proces de decolonizare treptata, care urma sa culmineze cu un referendum privind independenta Noii Caledonii fata de Franta. Insa recenta reforma a corpului electoral, prin care s-a extins dreptul de vot la toti rezidentii cu cel putin trei ani de sedere in teritoriu, a fost considerata de catre separatistii kanak drept o incalcare a acordului si o amenintare la adresa drepturilor populatiei native.
„Aceasta reforma guvernamentala este o tradare a angajamentelor luate de Franta prin Acordul de la Nouméa. Este un atac direct la adresa drepturilor noastre fundamentale,” a declarat liderul separatist Daniel Goa intr-un interviu pentru presa locala.
Tensiunile au atins un punct critic in weekendul de Rusalii, cand confruntarile intre fortele de ordine si manifestantii separatisti au paralizat traficul rutier si aerian in capitala Nouméa. Politia a desfasurat o operatiune de amploare pentru a debloca accesul catre aeroport, demonstrand hotararea autoritatilor de a restabili ordinea „cu orice pret”, dupa cum a subliniat Louis Le Franc, Inaltul Comisar francez in teritoriu.
Optiuni dificile pentru Macron
In fata escaladarii violentelor, guvernul de la Paris se confrunta acum cu optiuni dificile. Printre deciziile care se asteapta de la reuniunea Consiliului de Aparare de luni se numara:
- Prelungirea starii de urgenta: Deputatii si Senatul trebuie sa isi dea acordul pentru prelungirea acestei masuri peste 12 zile, adica pana in seara zilei de 27 mai. Un proiect de lege in acest sens era „in pregatire” la sfarsitul saptamanii trecute, potrivit informatiilor oficiale.
- Amanarea Congresului: Consiliul ar putea decide amanarea sau nu a Congresului din Noua Caledonie, programat initial pana la sfarsitul lunii iunie. Acest Congres are rolul crucial de a ratifica sau respinge reforma contestata a corpului electoral, care a declansat violentele actuale.
- Crearea unei „misiuni de dialog”: O alta optiune ar fi infiintarea unei „misiuni de dialog” avand ca obiectiv obtinerea unui „acord global” intre partidele pro-independenta si cele loialiste, pentru a depasi actuala criza politica.
Potrivit deputatului Sacha Houlié de la partidul prezidential Renaissance, guvernul francez spera inca la sfarsitul weekendului de Rusalii sa poata evita prelungirea starii de urgenta, daca situatia „s-ar fi imbunatatit” in arhipelag. Totusi, escaladarea violentelor din ultimele zile pare sa fi facut aceasta optiune din ce in ce mai putin probabila.
Criza din Noua Caledonie reprezinta o adevarata provocare pentru Emmanuel Macron si guvernul sau, punandu-i la incercare capacitatea de a gestiona un conflict politic complex intr-un teritoriu de peste mari. Deznodamantul acestei crize ar putea avea implicatii majore atat pentru viitorul relatiilor dintre Franta si Noua Caledonie, cat si pentru procesul de decolonizare a arhipelagului, deschizand calea fie catre o independenta negociata, fie catre o reafirmare a suveranitatii franceze in regiune.
Sursa: News.ro Sursa imagini: Getty Images Subiecte abordate in articol: noua caledonie, macron, franta, consiliul de aparare
