Urmatoarea legislatura a Parlamentului European va incepe luna viitoare intr-o structura noua, venind cu un val de reprezentanti ai extremei drepte. Din cei 33 de eurodeputati romani, doar 19 apartin coalitiei de guvernare PSD-PNL. Insa acestia se vor imparti in doua grupuri politice diferite.
Ceilalti 14 vor fi raspanditi printre diverse alte grupuri europene. Ai zice ca acesti parlamentari ar trebui sa reprezinte interesele Romaniei, dar situatia este ceva mai complicata…
Coalitia de guvernare despicata
PNL si PSD, desi formeaza guvernarea impreuna, nu vor fi intr-un singur grup in Parlamentul European. Liberalii se vor alatura Partidului Popular European (PPE), in timp ce social-democratii vor merge in grupul Socialistilor si Democratilor (S&D).
Printre liberalii din PPE se numara:
- Rares Bogdan
- Dan Motreanu
- Adina Valean
- Daniel Buda
- Siegfried Muresan
- Mircea Hava
- Gheorghe Falca
- Virgil Popescu
Iar in grupul S&D avem 11 reprezentanti PSD:
- Mihai Tudose
- Gabriela Firea
- Claudiu Manda
- Victor Negrescu
- Vasile Dincu
- Maria Grapini
- Gheorghe Carciu
- Dragos Benea
- Dan Nica
- Ștefan Musoiu
- Roxana Minzatu
Negocieri pentru functii de top
Odata cu noul mandat, eurodeputatii au inceput negocierile pentru functiile de conducere in institutiile UE. PNL si PSD au anuntat deja ca vor lupta pentru un post de comisar european.
Potrivit lui Rares Bogdan, socialistii nu au fost de acord cu propunerea lui Klaus Iohannis privind impartirea presedintiei Consiliului European. Ei nu ar accepta ca primul presedinte prin rotatie sa fie din PPE, in conditiile in care planul e ca primii 2 ani si jumatate presedintia Parlamentului European sa fie detinuta de Roberta Metsola.
Liderii UE s-au inteles pentru top jobs
Conform Agerpres, liderii europeni s-au pus deja de acord asupra numirilor in unele dintre cele mai importante functii:
- Ursula von der Leyen va primi un nou mandat de presedinta a Comisiei Europene
- Fostul premier portughez, socialistul Antonio Costa, va fi numit presedintele Consiliului European
- Șefa guvernului estonian, liberala Kaja Kallas, va ocupa functia de Inalt Reprezentant pentru politica externa si de securitate
Opozitia e sparta in mai multe tabere
Chiar si partidele de opozitie se vor imprastia prin diverse grupuri europene.
USR, cu cei doi eurodeputati Dan Barna si Vlad Voiculescu, va activa in grupul liberal ALDE. Pe aceeasi lista cu USR, liderul PMP Eugen Tomac va face parte din PPE.
Un alt eurodeputat interesant este Nicu Ștefanuta, vicepresedinte al Partidului Verde European. El a reusit sa intre in Parlamentul European pe cont propriu si nu pare interesat sa se intoarca la fosta formatiune USR.
Și UDMR va trimite doi reprezentanti in PPE: Iuliu Winkler si Lorant Vincze, deci in aceeasi familie politica cu PNL.
Extrema dreapta in Europa si Bucuresti
Desigur, printre eurodeputati se vor regasi si reprezentanti AUR, dar si doi de la formatiunea anti-sistem SOS Romania. Desi au doctrine similare, AUR s-a alaturat Conservatorilor Europeni, in timp ce Șosoaca si Lazar de la SOS Romania vor face parte din noul grup „Suveranist”.
Grupul Identitatii si Democratiei se pregateste sa primeasca noul grup „Suveranist”, format din formatiuni precum AfD din Germania si Renasterea din Bulgaria. Potrivit presei, programul acestui grup se va baza pe „Declaratia de la Sofia” si va imbratisa o pozitie anti-UE, critica la adresa „ideologiilor globaliste” si a birocratiei de la Bruxelles.
Șosoaca insasi a dezvaluit intr-o transmisiune pe Facebook ca negocierile pentru acest grup au inceput acum un an. AfD fusese exclusa anterior din grupul de extrema dreapta ID, dupa asocierea cu organizatia SS.
Reprezentarea intereselor nationale, un fals mit?
Chiar daca toti parlamentarii promit sa apere interesele Romaniei la Bruxelles, in practica lucrurile stau putin diferit, spune politologul George Jiglau:
„Parlamentarii sunt alesi in fiecare tara, toti fac campanie sa mearga acolo pentru a reprezenta interesele Romaniei, dar apoi fiecare se alatura si reprezinta grupul politic din care face parte partidul.”
El considera ca e bine sa avem reprezentare in grupurile mari, dar recunoaste ca ar fi fost preferabil ca extremele sa nu fie alimentate.
Totusi, privind grupul in care va activa Șosoaca, Jiglau nu pare foarte ingrijorat:
„Oricum, in Parlamentul European, gruparile extreme, mai ales acolo unde a ajuns Diana Şosoaca, de fapt nu sunt foarte eficiente cu agenda lor pentru ca coopereaza foarte greu. Au in comun aceasta antipatie fata de Uniunea Europeana, dar apoi, destul de repede, si des, ies la iveala si antipatiile dintre ele.”
„Pe unele subiecte vor colabora datorita acestei antipatii fata de UE (…) Dincolo de asta, cand vine vorba de unele interese nationale, se ciocnesc foarte repede. Asa ca, dincolo de galagia pe care o fac, nu as fi prea ingrijorat.”
Sursa imaginii: Facebook
Subiecte abordate in articol: Parlamentul European, reprezentanti romani, politica UE, extrema dreapta
Expertiza si analiza din acest articol se bazeaza pe declaratiile politologului George Jiglau si pe informatiile furnizate de agentia de presa Agerpres cu privire la deciziile liderilor UE.
