Alegatorii lituanieni l-au reales pe Gitanas Nauseda ca presedinte al tarii, cu 76% din voturile exprimate, intr-un scrutin marcat de preocuparile privind apararea in contextul conflictului ruso-ucrainean. Rezultatele oficiale au fost publicate duminica de Comisia Electorala dupa inchiderea urnelor in turul al doilea.
„Alegatorii mi-au acordat un mare mandat de incredere, pe care sunt constient ca trebuie sa-l pretuiesc”, a declarat Nauseda, in varsta de 60 de ani, in fata jurnalistilor la Vilnius. „Dupa cinci ani de experienta, cred ca voi putea folosi aceasta bijuterie in mod corespunzator, inainte de toate pentru a atinge obiectivele de bunastare pentru intregul popor lituanian.”
Temerile fata de Rusia impulsioneaza cheltuielile militare
Ambii candidati considera ca mica tara baltica membra NATO si UE, cu 2,8 milioane de locuitori, trebuie sa creasca cheltuielile de aparare pentru a contracara amenintarea perceputa din partea Rusiei. In acest scop, guvernul a propus recent o crestere a taxelor.
„Vrem barbati la conducere, mai ales cand amenintarea unui razboi este atat de mare” – Ausra Vysniauskiene, pensionara care l-a votat pe Nauseda
Vilnius se teme ca ar putea fi urmatoarea pe lista Moscovei daca aceasta castiga razboiul impotriva Ucrainei. Lituania este un donator important pentru Ucraina si are deja un buget militar de 2,75% din PIB. Planurile includ achizitionarea de tancuri, sisteme suplimentare de aparare antiaeriana si gazduirea unei brigazi germane de aproximativ 5.000 de militari pana in 2027.
Tensiuni din cauza relatiilor cu China si Taiwan
In pofida acordului privind apararea, candidatii au pozitii divergente asupra relatiilor Lituaniei cu China, tensionate in ultimii ani din cauza problemei Taiwan.
In 2021, cand Vilnius a permis deschiderea unei reprezentante oficiale sub denumirea „Taiwan” si nu „Taipei”, China a degradat relatiile diplomatice si a blocat exporturile lituaniene. Unii politicieni de la Vilnius cer acum restabilirea relatiilor cu Beijing din motive economice.
Confruntare si pe tema drepturilor LGBT
Candidatii s-au confruntat si pe teme ca politica economica si drepturile omului. Simonyte, o conservatoare fiscal-liberala, sustine parteneriatul civil pentru cuplurile de acelasi sex, o chestiune controversata in tara predominant catolica.
In pofida temerilor privind Rusia si disputelor politice interne, scrutinul prezidential din Lituania atrage atentia asupra importantei pastrarii unui echilibru intre apararea tarii si politicile social-economice. Pe termen lung, urmatorul presedinte va trebui sa gestioneze aceste provocari cu abilitate pentru a asigura securitatea si prosperitatea Lituaniei.
Fa-ti vocea auzita! Distribuie acest articol si lasa-ti parerea in sectiunea de comentarii.
Subiecte abordate in articol: Lituania, Rusia, alegeri prezidentiale, securitate
*Observatiile prezentate in acest articol se bazeaza pe rapoartele autoritatilor lituaniene si pe analizele expertilor in relatii internationale.
