Omenirea a evoluat de-a lungul a sute de mii de ani, din specii arhaice de hominizi pana la Homo Sapiens, specia din care facem parte astazi. De-a lungul timpului, infatisarea si anatomia oamenilor s-a modificat treptat, adaptandu-se la mediu si la provocarile cu care s-au confruntat.
Dar cum aratau primii oameni moderni? O descoperire uluitoare a arheologilor intr-o pestera din Maroc ne permite acum sa reconstituim chipul unui om ce a trait acum circa 300.000 de ani – un reprezentant timpuriu al speciei noastre, Homo Sapiens. Aceasta descoperire arunca o lumina noua asupra evolutiei noastre ca specie si ne ofera indicii pretioase despre felul in care aratau si traiau stramosii nostri indepartati.
Situl arheologic Jebel Irhoud din Maroc
In 1962, arheologii au descoperit in pestera Jebel Irhoud din Maroc unul dintre cele mai vechi situri cunoscute ale speciei Homo Sapiens. Initial s-a crezut ca situl ar avea o vechime de cateva mii de ani, dar analize ulterioare au dezvaluit ca de fapt ramasitele dateaza de acum circa 300.000 de ani.
Aceasta revelatie a schimbat complet perspectiva asupra evolutiei speciei umane. Anterior se credea ca Homo Sapiens a aparut acum circa 200.000 de ani, dar situl Jebel Irhoud demonstreaza ca specia noastra este cu cel putin 100.000 de ani mai veche decat se estima.
Reconstructia infatisarii „primului om”

Pe baza craniului fosilizat descoperit la Jebel Irhoud, oamenii de stiinta au reusit sa reconstruiasca infatisarea unuia dintre primii reprezentanti ai speciei Homo Sapiens. Evident, culoarea pielii, a parului si chiar sexul sunt ipotetice, neputand fi determinate cu certitudine din fosilele gasite. Dar anatomia faciala a putut fi reconstituita cu acuratete pe baza formei craniului.
Pentru a crea o infatisare cat mai realista, cercetatorii s-au bazat nu doar pe fosila de la Jebel Irhoud, ci si pe trasaturile unor oameni actuali. Acesta este un procedeu standard in paleoantropologie – pentru a modela tesuturile moi, oamenii de stiinta trebuie sa se bazeze pe analogii cu anatomia oamenilor de astazi.
Trasaturi anatomice arhaice si moderne

Omul reconstituit pe baza fosilei de la Jebel Irhoud prezinta o combinatie de trasaturi arhaice si moderne. Craniul este mai voluminoas si mai arhaic ca forma decat al oamenilor actuali. Dar in acelasi timp, dintii si forma fetei sunt asemanatoare cu ale omului modern.
In ansamblu, daca l-am intalni pe strada, „primul om” nu ne-ar parea fundamental diferit de oamenii de azi. Principala diferenta ar fi statura mai mica si constitutia mai firava – acum 300.000 de ani, conditiile de mediu dificile limitau dezvoltarea fizica a oamenilor.
Se pare ca acum 300.000 de ani specia Homo Sapiens isi definitivase deja trasaturile anatomice esentiale. Schimbarile ulterioare, pana la omul actual, au fost minore si treptate. Descoperirile de la Jebel Irhoud ne permit sa aruncam o privire asupra infatisarii unora dintre primii membri ai speciei din care facem parte.
Incertitudinea taxonomica

Cu toate acestea, incadrarea taxonomica precisa a fosilelor de la Jebel Irhoud ramane incerta. Homo Sapiens nu a aparut din neant – specia noastra a evoluat din alte specii de hominizi arhaici. De asemenea, au existat si specii „verisoare”, precum Omul de Neanderthal, care au coexistat si s-au hibridizat partial cu stramosii nostri.
Din pacate, vechimea mare a fosilelor de la Jebel Irhoud face imposibila o analiza genetica pentru a stabili cu precizie gradul de inrudire cu oamenii moderni. Desi cu o probabilitate foarte ridicata este vorba despre reprezentanti timpurii ai speciei Homo Sapiens, nu putem exclude complet posibilitatea sa fie vorba despre o specie inrudita.
Concluzii:
Reconstituit pe baza fosilelor gasite in situl Jebel Irhoud din Maroc, chipul „primului om” ne ofera o privire fascinanta asupra infatisarii stramosilor nostri de acum 300.000 de ani. Trasaturile arhaice se imbina cu cele moderne, ilustrand etapa de tranzitie prin care trecea specia Homo Sapiens in urma cu circa 300 de milenii.
Desi aspectul si modul de viata al oamenilor s-au schimbat enorm de-a lungul sutelor de mii de ani ce ne despart de ei, suntem in esenta aceeasi specie. Capacitatea cercetatorilor de a reconstitui chipul unui om preistoric pe baza unor fragmente fosilizate este o realizare uluitoare, care ne ajuta sa ne intelegem mai bine originile si sa ne conectam cu trecutul indepartat din care provenim cu totii.
Sursa imagini: Social Media
Subiecte abordate in articol: primul om, Homo Sapiens, fosile umane, evolutie umana, arheologie, Jebel Irhoud