Pe măsură ce ponderea inteligenței artificiale crește în economia secolului XXI, dezbateri tot mai intense apar despre potențialele consecințe asupra distribuției veniturilor și averii în societate. O nouă cercetare publicată în revista Heliyon aduce în prim-plan această problematică stringentă a vremurilor noastre.
Cercetătorii chinezi de la universitățile din Changzhou și Shenzhen au realizat un studiu aprofundat care arată că, deși automatizarea bazată pe inteligență artificială poate accentua inegalitățile existente în distribuția bogăției, există și factori care pot atenua aceste diferențe. Mai mult, ei demonstrează că dezvoltarea tehnologiilor AI contribuie la creșterea economică și îmbunătățirea generală a bunăstării societății.
Cum modelează AI viitorul economic
Oamenii de știință care au realizat acest studiu remarcabil au dezvoltat un model economic complex ce analizează simultan două aspecte fundamentale: piața muncii și piața de capital. În plus, modelul ia în calcul capacitatea oamenilor de a-și câștiga existența de-a lungul vieții și caracterul aleatoriu al mortalității – factori ce influențează semnificativ distribuția bogăției pe termen lung.
„Inteligența artificială va deveni un nou catalizator al creșterii economice în China, aducând un suflu nou în economie”, notează cercetătorii în studiul lor. Această afirmație se bazează pe analiza detaliată a multiplelor modalități prin care AI transformă procesele de producție și serviciile.
Datele arată că implementarea sistemelor bazate pe inteligență artificială produce două efecte majore în economie. În primul rând, automatizarea proceselor contribuie la creșterea economică generală. În al doilea rând însă, această automatizare amplifică inegalitățile dintre veniturile obținute din muncă și cele provenite din capital.
De ce cresc inegalitățile economice
Un aspect esențial evidențiat de cercetare este mecanismul prin care creșterea productivității generează simultan două efecte: majorarea salariilor și creșterea ratelor dobânzilor. Această din urmă tendință este alimentată de cererea tot mai mare venită din două direcții:
- Companiile care doresc să-și modernizeze procesele prin implementarea soluțiilor AI
- Firmele specializate în dezvoltarea unor sisteme de inteligență artificială din ce în ce mai avansate
Studiul subliniază un aspect îngrijorător: deși salariile cresc, ele nu țin pasul cu randamentul capitalului. Mai mult, eficiența capitalului cunoaște o creștere disproporționată, ceea ce accentuează discrepanțele economice existente.
Soluții pentru atenuarea diferențelor sociale
În fața acestor provocări, cercetătorii aduc în discuție conceptul inovator al „tehnologiilor neutre Hicks„. Această teorie economică, formulată pentru prima dată în 1932 de economistul John Hicks, oferă o posibilă cale de echilibrare a situației.
Conform acestei teorii, sunt considerate „neutre” acele inovații tehnologice care nu modifică echilibrul dintre muncă și capital în ceea ce privește cantitățile de resurse folosite și producția obținută. Pentru a înțelege mai bine acest concept, să luăm exemplul unei fabrici: schimbările tehnologice neutre conform teoriei lui Hicks ar fi acelea care îmbunătățesc în egală măsură eficiența atât a forței de muncă, cât și a utilajelor (capitalului).
Pentru gestionarea acestei tranziții tehnologice complexe, experții recomandă implementarea unor mecanisme de redistribuire care să ajute la menținerea unui echilibru între creșterea economică și echitatea socială. Aceste măsuri politice sunt esențiale pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase a societății în era digitală.
Vă încurajăm să împărtășiți aceste informații importante despre impactul AI asupra economiei cu toți cei interesați de viitorul pieței muncii și al distribuției bogăției în societate.
Sursa imaginii: Unsplash
Etichete: inteligență artificială, economie, distribuția veniturilor, automatizare, tehnologii Hicks, creștere economică
