O stea rosie mica, numita CWISE J124909+362116.0 (sau J1249+36), a fost recent descoperita de astronomi ca calatoreste cu o viteza de aproximativ 600 km/s – de aproape trei ori mai rapida decat viteza Soarelui (220 km/s) in rotatia sa in jurul centrului galaxiei Calea Lactee. Judecand dupa traiectoria si viteza sa uriasa, aceasta stea hiperveloci ar trebui sa paraseasca chiar si galaxia noastra.
Ce este J1249+36?
Obiectul observat este o stea pitica subdsferoida de tip L – o clasa rara de stele cu masa si temperatura foarte mici. Pitice subdsferoidale sunt considerate a fi cele mai vechi stele din Calea Lactee. Descoperirea recenta a facut ca oamenii de stiinta sa se intrebe ce ar fi putut accelera atat de mult aceasta stea.
Doua ipoteze plauzibile
1. Explozie de supernova
Conform primei ipoteze, J1249+36 ar fi putut fi initial un satelit de mica masa al unei pitici albe – ramasitele dense ale stelelor care si-au epuizat combustibilul nuclear. Cand o stea orbiteaza foarte aproape de o pitica alba, aceasta din urma poate atrage material de pe suprafata stelei si provoca explozii periodice.
Daca pitica alba devine prea masiva, explozia ar putea avea puterea colosala a unei supernove. In acest scenariu, pitica alba ar disparea complet, in timp ce steaua sa insotitoare ar putea fi aruncata cu o viteza uriasa prin spatiu. Cu toate acestea, reziduurile exploziei, care probabil a avut loc acum cateva milioane de ani, s-au risipit deja, facand dificila dovedirea acestei ipoteze.
2. Ejectarea prin gaura neagra
A doua ipoteza sugereaza ca J1249+36 s-ar fi aflat initial intr-un cuib globular stelar. Se crede ca centrele acestor cuiburi contin gauri negre de diferite mase. Gaurile negre pot forma, de asemenea, sisteme binare care orbiteaza una pe cealalta.
Datorita masei lor imense, astfel de sisteme ar putea catapulta orice stea care trece prea aproape de ele. Atunci cand o stea se ciocneste cu un sistem binar de gauri negre, dinamica complexa a interactiunii a trei corpuri ar putea arunca-o afara din cuibul globular. Insa nu a fost posibil sa se determine din ce cuib globular provine aceasta stea.
Care ipoteza este corecta?
Analiza compozitiei chimice a stelei J1249+36 ar putea ajuta la determinarea versiunii corecte a originii sale. Cercetatorii lucreaza acum la clarificarea acestui mister cosmic.
Indiferent de cauza, descoperirea unei astfel de stele hiperveloce arata cat de violente pot fi evenimentele din viata unei galaxii si cat de puternica este gravitatia obiectelor extrem de masive precum gaurile negre sau stelele in stadiul final. Urmatoarea intrebare este daca mai multe astfel de stele „fugare” ar putea exista in afara galaxiei noastra.
Distribuie acest articol si lasa un comentariu pentru a impartasi perspectiva ta asupra acestei descoperiri fascinante!
Sursa imaginii: Adam Makarenko / WM Keck Observatory, Ilustratie: explozie de supernova si stea pitica subdsferoida
Subiecte abordate in articol: Stele hiperveloce, Calea Lactee, gauri negre, pitice albe, supernove
Articolul se bazeaza pe informatii furnizate de Universitatea din California, San Diego.