In primele saptamani ale invaziei ruse in Ucraina, partile beligerante au negociat un tratat de pace detaliat. Potrivit cotidianului german Die Welt, care a consultat documentul de 17 pagini, acesta prevedea o solutie pasnica aproape la doua luni dupa declansarea conflictului armat. Desi unele puncte controversate au ramas nesolutionate, tratatul parea „in continuare avantajos” pentru Kiev.
Neutralitatea Ucrainei si retragerea partiala a Rusiei
Printre conditiile principale ale acordului se numarau:
- Neutralitatea permanenta a Ucrainei si renuntarea la aderarea la NATO
- Demilitarizarea partiala a Ucrainei, reducand fortele terestre la 85.000 de militari
- Mentinerea trupelor ruse in Crimeea, peninsula anexata de Moscova in 2014
- Dreptul Kievului de autoaparare si aderarea la UE
Rusia se angaja, la randul sau, sa nu mai atace Ucraina. Cele cinci puteri nucleare permanente din Consiliul de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Franta si Regatul Unit) urmau sa ofere Kievului garantii de securitate.
Mecanismul de asistenta in caz de atac
In caz de „atac armat impotriva Ucrainei”, statele garante se obligau sa sustina dreptul sau la autoaparare in maximum trei zile. Asistenta putea fi oferita printr-o „actiune comuna” a tuturor sau a unei parti dintre ele.
Desi mecanismul diferea de cel din Memorandumul de la Budapesta din 1994, de data aceasta implicand garantii obligatorii, Rusia cerea ca toate statele sa-si dea acordul pentru activarea sa. Acest lucru i-ar fi oferit un drept de veto.
Estul Ucrainei: Zona gri ramanea nesolutionata
In document nu era clar care parte din estul tarii ar fi fost exclusa de la garantiile de securitate. Delegatia rusa insista ca frontierele sa fie stabilite personal de Putin si Zelenski si marcate pe harta, in timp ce ucrainenii respingeau aceasta optiune.
Rusia anuntase ca e gata sa se retraga din Ucraina, cu exceptia Crimeii si a zonelor din Donbas deja ocupate. Detaliile urmau sa fie discutate la nivel inalt.
Demilitarizarea si reducerea capacitatilor militare ucrainene
Un alt punct nerezolvat viza dimensiunea armatei ucrainene. Moscova cerea reducerea ei la 85.000 de militari, in timp ce Kievul dorea 250.000.
De asemenea, Rusia solicita limitarea severa a echipamentelor militare ucrainene:
- 342 de tancuri (Kievul voia 800)
- 1.020 de vehicule blindate (Ucraina cerea 2.400)
- 519 piese de artilerie (1.900 pentru Kiev)
- 96 de lansatoare multiple de rachete cu raza de 40 km (600 cu raza de 280 km)
- 147 de mortiere si 333 de rachete antitanc
- 103 avioane de vanatoare si 35 de elicoptere (160 si 144 pentru Ucraina)
- 2 nave de razboi (Kievul voia 8)
Noile cereri ale Moscovei si esecul negocierilor
Desi aproape de un acord in aprilie 2022, dupa summitul de la Istanbul, Moscova a venit cu noi conditii inacceptabile pentru Kiev:
- Rusa ca a doua limba oficiala in Ucraina
- Ridicarea sanctiunilor reciproce
- Renuntarea la procedurile din justitia internationala
- Interzicerea „fascismului, nazismului si nationalismului agresiv” in Ucraina
„Acesta era cel mai bun acord pe care l-am fi putut avea”, a declarat pentru Die Welt un negociator ucrainean de atunci. Cotidianul german considera ca, retrospectiv, proiectul pare inca favorabil pentru Kiev, tinand cont de evolutia ulterioara a razboiului.
„Ucraina este in defensiva de mai multe luni si a suferit pierderi grele. Privind inapoi, putem spune ca Ucraina se afla atunci intr-o pozitie de negociere mai puternica decat acum. Daca razboiul s-ar fi terminat la doua luni dupa ce a inceput, s-ar fi salvat nenumarate vieti”, conchide publicatia germana, citata de Ukrainska Pravda.
Sursa imagini: Foto: e-huquq.az
Subiecte abordate in articol: ucraina, rusia, negocieri, demilitarizare, tratatul de pace
