În viziunea unei experte în insurgențe, o invazie americană în Canada ar însemna un dezastru pentru Statele Unite. Dr. Aisha Ahmad, profesor asociat la Universitatea din Toronto și expert în conflicte, susține că un astfel de demers ar putea distruge puterea mondială a Americii, iar victoria ar fi departe de a fi una ușoară, relatează Calgary Herald.
Cu o experiență de peste 20 de ani în studierea conflictelor și numeroase vizite în zone de război, Dr. Ahmad explică faptul că istoria oferă un tipar foarte clar: ori de câte ori o țară este invadată, o parte din populație va rezista. În acest context, cei care pun la îndoială capacitatea Canadei de a riposta se află într-o gravă eroare de judecată.
„Mitul bunăvoinței canadiene ar dispărea peste noapte”, subliniază Ahmad. În fața unei invazii, canadienii nu vor rămâne pasivi. Deși timp de aproape două secole nu au fost nevoiți să privească America ca pe un potențial inamic, acțiunile recente ale președintelui Donald Trump au început să schimbe dramatic această perspectivă.
Dr. Ahmad atrage atenția asupra unei situații deosebit de îngrijorătoare: declarațiile lui Trump privind intenția de a denunța acordul din 1908 care stabilește granița între cele două țări. Această mișcare ar putea declanșa un conflict de proporții nemaiîntâlnite. Președintele american, care a declarat public că acest acord istoric nu mai este valabil, vizează teritorii strategice, controlul asupra Marilor Lacuri și accesul la căile navigabile – o strategie care amintește izbitor de tacticile folosite de Vladimir Putin.
Scenariul pe care îl prezintă expertul canadian este unul sumbru: dacă Canada ar refuza să accepte noile „granițe” impuse de Trump, următoarea mișcare ar fi trimiterea trupelor americane pentru a le „asigura”. „Aceasta nu ar fi o simplă confruntare între armate convenționale”, avertizează Dr. Ahmad. „Ar declanșa o rezistență violentă de lungă durată, care ar duce la distrugerea Statelor Unite”.
Amploarea unui astfel de conflict este greu de imaginat: chiar și dacă doar 1% dintre canadieni ar alege să reziste activ, aceasta ar însemna o forță insurgentă de 400.000 de combatanți – de zece ori mai numeroasă decât forțele talibane la începutul războiului din Afganistan.
Vastitatea teritoriului canadian reprezintă un avantaj strategic major care ar face practic imposibilă acoperirea și controlul eficient al țării, indiferent de numărul trupelor americane desfășurate. Loialiștii armatei canadiene ar forma grupuri de gherilă care s-ar integra perfect în comunitățile locale, adoptând tactici similare cu cele ale rezistenței franceze din al Doilea Război Mondial. Mai mult, Canada nu ar lupta singură: aliații din Commonwealth și Europa ar oferi sprijin substanțial, în timp ce adversarii Americii ar profita de vulnerabilitățile create pentru a-și extinde influența în alte regiuni.
Statistica armamentului civil este și ea relevantă: Canada se numără printre cele mai înarmate națiuni, cu aproximativ 12,7 milioane de arme aflate în posesia civililor. Acest factor ar complica enorm orice tentativă de ocupație. În plus, comunitățile indigene canadiene ar putea crea dificultăți semnificative forțelor invadatoare.
Amenințarea unei prăbușiri economice și politice
„Un război de insurgență prelungit în America de Nord ar putea paraliza financiar și militar Statele Unite pentru decenii, provocând o prăbușire economică și politică fără precedent”, avertizează Dr. Ahmad. Un astfel de conflict ar deschide calea pentru o ascensiune necontestată a Rusiei și Chinei pe scena internațională.
Expertul subliniază că, deși Canada ar suferi pierderi imense, „nimeni în deplinătatea facultăților mintale nu ar alege un astfel de viitor apocaliptic în locul unei alianțe pașnice și reciproc benefice cu un vecin prietenos”.
Operațiunea Nanook demonstrează hotărârea Canadei
În acest context tensionat, Canada își demonstrează determinarea prin exerciții militare de anvergură. Operațiunea Nanook, desfășurată între mijlocul lunii februarie și începutul lui martie 2025, a mobilizat aproximativ 650 de militari canadieni și aliați într-un amplu exercițiu în regiunea arctică. Militarii au simulat recucerirea infrastructurii strategice și au testat echipamente avansate în condiții de frig extrem.
Scopul principal al operațiunii a fost „proiectarea puterii” în această regiune tot mai disputată, care devine din ce în ce mai atractivă pentru Rusia și China, după cum relatează The Guardian. Locotenent-colonelul Darren Turner, comandantul operațiunii, subliniază că „accesul la nord este mai facil ca niciodată și această tendință se va accentua dramatic în următorul deceniu”.
Tensiunile cu SUA și investițiile în apărarea nordului
Recent, declarația lui Donald Trump privind intenția de a transforma Canada în „al 51-lea stat american” a stârnit reacții vehemente din partea tuturor liderilor politici canadieni. Deși tensiunile diplomatice au escaladat, ofițerii superiori canadieni mențin o abordare profesionistă.
„Cooperăm cu aliații noștri ca întotdeauna. Nu permitem politicii să interfereze cu profesionalismul nostru”, afirmă Turner. „Suntem militari profesioniști, ne îndeplinim misiunea și obiectivele. Politicienii să se ocupe de problemele lor.”
Anul trecut, guvernul canadian a investit 8,6 milioane de dolari canadieni în achiziționarea unui hangar de avioane – cunoscut sub numele de Green Hangar – lângă baza aeriană Norad din Inuvik, ca răspuns la interesul crescut manifestat de Rusia și China în regiune.
Ministrul Apărării Naționale, Bill Blair, a anunțat că Ottawa va aloca peste 2,5 miliarde de dolari canadieni pentru dezvoltarea unor „huburi” militare în nord – aproape decuplând bugetul inițial prevăzut. Fondurile vor fi folosite pentru construcția de piste de aterizare, facilități logistice și echipamente care să completeze infrastructura existentă.
Serviciul canadian de informații CSIS a avertizat recent că Arctica reprezintă o „destinație strategică și vulnerabilă” pentru adversari precum China și Rusia. Există riscul ca proiectele de exploatare a resurselor, rutele maritime și potențiala militarizare a regiunii să fie folosite de alte state pentru a penetra teritorii deja revendicate de Canada.
Pentru a consolida prezența diplomatică, guvernul liberal canadian intenționează să reînnoiască rolul ambasadorilor arctici, cu reprezentanțe la Nuuk (Groenlanda) și Anchorage (Alaska).
Interesul pentru regiunea arctică este alimentat de accesibilitatea crescută a apelor navigabile și de vastele zăcăminte de minerale critice și combustibili fosili aflate sub permafrost. „Totul se reduce la acces și resurse”, explică Turner. „Odată ce o rută devine practicabilă, vor veni. Trebuie să fim pregătiți să controlăm acest tip de mișcare.”
În timp ce Canada a declarat toate apele arctice canadiene zone interzise pentru exploatarea petrolului și gazelor, un acord recent între guvernul federal, autoritățile din Teritoriile de Nord-Vest și Yukon și grupurile Inuvialuit ar putea oferi acestora mai multă autonomie în dezvoltarea proiectelor energetice.
„Avem rezerve imense de petrol și gaze naturale neexploatate”, subliniază Jackie Jacobsen, fost parlamentar în Teritoriile de Nord-Vest.
Împărtășiți acest articol pentru o mai bună înțelegere a complexității relațiilor Canada-SUA și a importanței menținerii păcii în regiunea arctică.
Sursa imaginii: Arhiva Militară
Etichete: Canada, SUA, Donald Trump, conflict militar, Arctica, geopolitică, apărare națională
