Curtea Constitutionala a respins cu unanimitate de voturi exceptia de neconstitutionalitate invocata de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 privind articolul 155, alineat 3 din Codul penal referitor la intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale. Decizia vine in contradictie cu pozitia sustinuta de parchete in ultimii ani, conform careia infractorii scapa de puscarie din cauza declararii neconstitutionale a procedurii de intrerupere a prescriptiei prin acte neaduse la cunostinta acuzatilor.
Speta juridica se refera la un dosar penal din 2020, aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 2, in care Parchetul sustine ca actuala forma a legii creeaza inegalitati pentru cei cercetati. Mai exact, autorii pe numele carora nu s-au efectuat acte procedurale de intrerupere a prescriptiei, dar care au participat impreuna cu altii la savarsirea infractiunii, pot avea intrerupt cursul prescriptiei daca fata de un coautor s-au realizat astfel de acte.
Prescriptia raspunderii penale – efecte „in rem”, nu „in personam”
CCR arata ca prescriptia raspunderii penale are la baza ideea interventiei prompte a raspunderii, cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii, pentru a realiza preventia generala si cea speciala si a crea sentimentul de securitate a valorilor sociale ocrotite. Cu cat raspunderea penala este angajata mai tarziu, cu atat eficienta ei scade, iar stabilirea acesteia nu mai apare necesara.
In cazul infractiunilor savarsite in participatie, prescriptia produce efecte „in rem”, prin raportare la faptele penale comise, si nu „in personam”, diferit pentru fiecare participant. Solutia contrara ar afecta insasi institutia prescriptiei si ar transforma-o intr-un mijloc de absolvire a persoanei de aplicarea pedepsei, inlocuindu-i semnificatia cu una dintre efectele sale.
Decizia CCR – in contradictie cu decizii anterioare?
Desi decizia a fost adoptata in unanimitate, ea pare sa intre in contradictie cu deciziile CCR din 2018 si 2022 privind neconstitutionalitatea alineatului 1 al aceluiasi articol 155 Cod penal. Atunci, CCR a statuat ca actele de intrerupere trebuie aduse la cunostinta invinuitului sau inculpatului pentru a respecta exigentele Constitutiei. Abia in 2022, printr-o Ordonanta de Urgenta, s-a stipulat clar ca au valoare juridica doar actele comunicate suspectului sau inculpatului.
Acum insa, Curtea arata ca se poate intrerupe cursul prescriptiei chiar daca faptuitorului nu i s-au adus la cunostinta actele procedurale, pentru simplul motiv ca un coautor a luat la cunostinta despre ele. Și, paradoxal, acest lucru este criticat de reprezentantii Parchetului, dupa ce in ultimii ani au incercat sa convinga instantele sa nu tina cont de deciziile anterioare ale CCR si ICCJ pe aceasta tema.
Decizia Curtii Constitutionale ridica noi semne de intrebare privind aplicarea unitara a legislatiei in materia prescriptiei raspunderii penale. Ramane de vazut cum va fi ea pusa in practica de catre instantele de judecata si ce impact va avea asupra dosarelor aflate pe rol. Un lucru este cert: subiectul va continua sa genereze controverse si interpretari contradictorii.
Subiecte abordate in articol: prescriptie, raspundere penala, Curtea Constitutionala, Codul penal
Sursa informatiilor: Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, legislatia in vigoare (Codul penal), documente din dosarul aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 2.
