Ultima actualizare: 6 iunie 2024
In mijlocul unor proteste in masa, preşedinta şi premierul din Georgia s-au contrazis dur cu privire la o lege extrem de controversata privind influenţele straine, care ar putea pune in pericol perspectivele democraţiei şi aderarea ţarii la UE.
La manifestarile de Ziua Independenţei a Georgiei, care a marcat 106 ani de la desprinderea de Imperiul Rus, tensiunile au atins cote maxime in jurul unui proiect de lege privind influenţele straine care ar impune ONG-urilor şi mass-media sa se inregistreze ca reprezentand interesele unei puteri straine daca primesc peste 20% din buget din afara ţarii.
Vocea Criticilor: O ameninţare la adresa democraţiei
Protestatarii afirma ca legea ar fi antidemocratica şi ar pune in pericol şansele Georgiei de a adera la Uniunea Europeana. Un participant la proteste a explicat:
„Democratia georgiana este grav afectata din cauza captarii statului de catre oligarhi si a cresterii influentei ruse. Motivul principal pentru care acesti oameni protesteaza este sa isi recastige tara inapoi si sa mentina traiectoria democratica a Georgiei.”
Criticii susţin ca Legea influenţelor straine va impiedica libertatea presei şi va prejudicia demersurile Georgiei pentru integrarea in UE. Saptamana trecuta, preşedinta Salome Zurabişvili a respins prin veto aceasta lege, numindu-o „inacceptabila”.
Parlamentul ameninţa sa treaca peste veto
Cu toate acestea, partidul de guvernamant Georgian Dream deţine o majoritate suficienta pentru a trece peste veto şi se aşteapta pe scara larga sa o faca. Premierul Irakli Gharibashvili a aparat ferm aceasta legislatie:
„Guvernul meu apara suveranitatea si independenta Georgiei. Soarta tarii noastre este in mainile noastre.”
Potrivit oficialilor georgieni, legea vizeaza limitarea ingerinţelor straine in politica ţarii, iar ONG-urile şi mass-media ar urma sa se inregistreze doar daca primesc peste 20% din finanţare din afara Georgiei.
Diviziuni adanci in clasa politica georgiana
Disputa dintre şefa statului şi primul ministru scoate la iveala diviziuni profunde in clasa politica georgiana cu privire la viitorul euroatlantic al ţarii. In timp ce unii pledeaza pentru o apropiere mai stransa de Occident şi UE, alţii par a favoriza menţinerea legaturilor tradiţionale cu Rusia.
Protestatarii susţin ca noua lege este inspirata de o masura similara adoptata in Rusia in 2012 pentru a restricţiona activitatea organizaţiilor neguvernamentale critice la adresa Kremlinului.
Reacţia UE: Ingrijorari privind statul de drept
Oficiali europeni şi-au exprimat ingrijorarea ca legea georgiana privind influenţele straine ar putea submina statul de drept şi ar avea un impact negativ asupra perspectivelor de aderare a Georgiei la UE.
In cele din urma, dezbaterea aprinsa evidenţiaza direcţia strategica dihotomica pe care Georgia trebuie sa o imbraţişeze: consolidarea drumului sau democratic şi apropia de Occident sau ramanerea in sfera de influenţa a Moscovei, cu riscul de a-şi periclita aspiraţiile europene.
Acum pentru Georgia mai ramane de vazut daca noua lege va fi implementata şi care vor fi consecinţele pe termen lung pentru suveranitatea, libertaţile civile şi vectorul democratic al ţarii.
Distribuiti si comentati acest articol pentru a afla ultimele evolutii din aceasta situatie care zguduie Georgia!
Subiecte abordate in articol: lege influente straine, Georgia, UE, democratie
Acest articol isi fundamenteaza continutul pe declaratiile oficialilor, protestatarilor si expertilor citati, precum si pe relatarile din surse mass-media acreditate privind evenimentele actuale din Georgia legate de legea privind influentele straine.
