Noi cercetări științifice arată că apariția Americii de Sud și a Africii în urmă cu 135 de milioane de ani a fost un eveniment extrem de violent, fenomen ce a remodelat complet fața Pământului antic și a influențat evoluția ulterioară a planetei noastre.
Un studiu recent publicat în Live science dezvăluie că această ruptură geologică a eliberat peste 16 milioane de kilometri cubi de magmă, un volum greu de imaginat ce s-a păstrat până în zilele noastre sub formă de roci vulcanice în America de Sud, Africa și pe fundul Oceanului Atlantic. Straturile de rocă vulcanică din anumite regiuni din Namibia și Angola ating grosimi impresionante de până la un kilometru, mărturii ale acestui cataclism geologic.
Cronologia unui cataclism geologic
Cercetarea publicată în Earth-Science reviews clarifică faptul că erupțiile masive de magmă s-au produs într-o perioadă relativ scurtă din perspectivă geologică, între 135 și 131 milioane de ani în urmă, cu un vârf de intensitate în jurul datei de 134,5 milioane de ani în urmă.
„Am înregistrat anumite extincții, precum și modificări climatice semnificative în jurul datei de 134,5 milioane de ani în urmă”, explică Mohamed Mansur Abdelmalak, geologul și geofizicianul de la Universitatea din Oslo, Norvegia, care a condus această cercetare inovatoare.
Fenomenul este cu atât mai interesant cu cât, deși majoritatea erupțiilor vulcanice masive duc la încălzirea climei prin eliberarea de gaze cu efect de seră, acum 134 de milioane de ani s-a înregistrat și o perioadă de răcire. Acest paradox aparent ar putea fi explicat prin faptul că magma eruptivă s-a degradat sau erodat rapid. În procesul de eroziune, rocile se dezintegrează și interacționează chimic cu aerul, absorbind dioxidul de carbon din atmosferă și contribuind astfel la răcirea climatică.
Destrămarea lentă a Pangeei
Separarea celor două continente a reprezentat doar o etapă în procesul mult mai amplu de destrămare a supercontinentului Pangea. Deși America de Sud și Africa s-au despărțit în urmă cu 135 de milioane de ani, America de Nord și-a finalizat separarea de Europa mult mai târziu, abia în urmă cu 55 de milioane de ani.
Aceste procese tectonice de mare amploare s-au datorat parțial unui fenomen geologic fascinant cunoscut sub numele de pene mantelare – coloane ascendente de rocă supraîncălzită provenite din stratul mediu al Pământului, numit manta. Aceste formațiuni geologice au capacitatea de a topi și subția scoarța continentală de jos, deși această teorie rămâne încă subiect de dezbatere în comunitatea științifică.
Forțele care au determinat mișcarea continentelor au fost și continuă să fie investigate de oamenii de știință. Cercetări recente sugerează rolul important al stratului Golițân, situat între straturile mantalei terestre, în dinamica continentelor. De asemenea, studii geologice actuale au evidențiat faptul că America de Nord se scufundă treptat în mantaua Pământului, un proces complex ce ar putea fi legat de un eveniment geologic din trecutul îndepărtat.
Implicațiile rupturii continentale pentru biosferă și climat
Evenimentele tectonice de asemenea amploare nu s-au limitat doar la modificarea formei continentelor, ci au avut consecințe profunde asupra întregului ecosistem al planetei noastre. Erupțiile masive de magmă au eliberat cantități uriașe de gaze în atmosferă, modificând compoziția chimică a acesteia și influențând semnificativ clima globală.
Aceste modificări climatice au avut un impact direct asupra biodiversității din acea perioadă, contribuind la extincția anumitor specii și favorizând apariția altora. Rocile vulcanice rezultate din aceste erupții au influențat și compoziția solurilor din zonele afectate, determinând apariția unor ecosisteme unice și diverse în America de Sud și Africa.
Prin studiul acestor evenimente geologice din trecutul îndepărtat, oamenii de știință pot înțelege mai bine procesele care modelează continentele și pot prezice eventuale schimbări viitoare în configurația planetei noastre. Aceste cunoștințe sunt esențiale pentru a înțelege istoria Pământului și evoluția vieții pe planeta noastră.
Este fascinant să ne gândim că locurile pe care le cunoaștem astăzi ca fiind America de Sud și Africa au fost cândva unite, formând un singur continent. Această separare violentă a marcat începutul unei noi ere geologice și a influențat profund evoluția ulterioară a biodiversității pe cele două continente.
Sunteți invitați să împărtășiți acest articol cu prietenii pasionați de geologie și să explorați împreună misterele fascinante ale istoriei planetei noastre.
Sursa imaginii: Unsplash
Etichete: ruptură continentală, Pangea, magmă, America de Sud, Africa, geologie, tectonică
