Diferenta de longevitate intre sexe a fost indelung dezbatuta in cercurile stiintifice. Un nou studiu publicat recent in revista MedicalXpress aduce clarificari importante privind cauzele pentru care barbatii au o speranta de viata mai redusa comparativ cu femeile. Desi factorii biologici joaca un rol semnificativ, comportamentele si alegerile de viata ale barbatilor sunt la fel de importante in determinarea longevitatii acestora.
Cercetatorii au analizat o serie de aspecte legate de stilul de viata, obiceiurile alimentare, comportamentele de risc si accesul la servicii medicale in randul populatiei masculine. Rezultatele indica faptul ca barbatii sunt mai predispusi la comportamente ce cresc riscul de imbolnavire, accidentare si deces prematur. Conform datelor furnizate de Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din SUA, aproximativ jumatate din decesele in randul barbatilor ar putea fi prevenite prin modificarea obiceiurilor personale legate de sanatate.
Obiceiuri alimentare si stil de viata nesanatos
Un aspect important evidentiat de cercetatori este legat de obiceiurile alimentare ale barbatilor. Acestia tind sa consume mai multa carne, grasimi si sare, in timp ce aportul de fibre, fructe si legume este mai redus comparativ cu femeile. Aceste alegeri nutritionale pot avea efecte negative pe termen lung asupra sanatatii cardiovasculare si metabolice.
In plus, barbatii sunt mai predispusi la comportamente de risc precum:
- Fumatul: la nivel global, 37% dintre barbati fumeaza, comparativ cu doar 7,8% dintre femei
- Consumul excesiv de alcool: aproape de doua ori mai multi barbati (31%) fata de femei (15%) abuzeaza de alcool
- Utilizarea drogurilor: 11,5% dintre barbati consuma substante interzise, fata de 6,4% dintre femei
- Condusul imprudent sau sub influenta alcoolului
- Implicarea in activitati ilegale ce pot duce la arestari
Aceste comportamente cresc semnificativ riscul de accidente, boli cronice si deces prematur in randul populatiei masculine.
Neglijarea sanatatii si reticenta fata de controalele medicale
Un alt factor important identificat de cercetatori este tendinta barbatilor de a neglija ingrijirea sanatatii. Conform studiului:
- Barbatii merg la medic cu 33% mai rar decat femeile
- Primesc ingrijiri preventive sau tratamente in stadii incipiente ale bolilor de doua ori mai rar
- Amana vizitele medicale chiar si atunci cand au probleme de sanatate
Un sondaj realizat de Academia Americana a Medicilor de Familie a aratat ca pana la 30% dintre barbati vor astepta „cat mai mult posibil” inainte de a solicita asistenta medicala pentru o afectiune in curs de dezvoltare.
Mai mult, un studiu recent al Clinicii Cleveland a relevat ca:
- 72% dintre barbati ar prefera sa faca treburi casnice precum curatarea baii sau tunderea gazonului decat sa mearga la medic
- Chiar si printre barbatii care acorda o atentie sporita sanatatii, 20% recunosc ca nu au fost complet sinceri cu medicul lor
Aceasta reticenta fata de controalele si ingrijirile medicale poate duce la diagnosticarea tardiva a unor afectiuni grave si la tratamente mai putin eficiente.
Izolarea sociala si lipsa sprijinului emotional
Cercetatorii au identificat si o tendinta ingrijoratoare de izolare sociala in randul barbatilor. In ultimii 30 de ani, in SUA:
- Procentul barbatilor care au cel putin sase prieteni apropiati a scazut de la 55% la doar 27%
- 15% dintre barbati nu au niciun prieten apropiat
- 28% dintre barbatii sub 30 de ani nu au legaturi sociale stranse
Adolescentii de sex masculin sunt mai predispusi decat fetele sa nu aiba pe nimeni la care sa apeleze pentru sprijin in perioade de stres, tristete sau depresie.
Indiferent de varsta, barbatii tind sa solicite mai rar sprijin de la familie, prieteni, lideri spirituali sau psihologi in perioadele dificile. Chiar si atunci cand au o retea de sprijin, multi barbati evita sa ceara ajutor pentru a nu parea slabi sau pentru a demonstra ca pot face fata singuri problemelor.
Consecintele izolarii sociale asupra sanatatii sunt semnificative:
- Barbatii cu cel mai scazut nivel de sprijin social mor mai devreme decat cei care apeleaza la ajutor
- Conform unui studiu publicat in revista Heart, singuratatea si izolarea sociala sunt asociate cu o crestere cu 29% a riscului de infarct miocardic si cu 32% a riscului de accident vascular cerebral
- Alte cercetari au aratat ca singuratatea si izolarea sociala pot fi la fel de daunatoare ca obezitatea sau fumatul a 15 tigari pe zi
Impactul asupra longevitatii masculine
Combinatia dintre factorii biologici si comportamentali are un impact semnificativ asupra sperantei de viata a barbatilor. Desi predispozitia genetica joaca un rol important, alegerile de viata si comportamentele de risc amplifica vulnerabilitatile biologice.
Expertii subliniaza importanta unor interventii tintite pentru a aborda aceste disparitati de gen in sanatate. Acestea ar putea include:
- Campanii de constientizare privind importanta controalelor medicale regulate
- Programe de educatie pentru sanatate axate pe nevoile specifice ale barbatilor
- Initiative de promovare a conexiunilor sociale si sprijinului emotional in randul populatiei masculine
- Politici de sanatate publica care sa abordeze factorii de risc comportamentali predominanti la barbati
Studiul evidentiaza complexitatea factorilor care influenteaza longevitatea masculina, subliniind necesitatea unei abordari holistice in imbunatatirea sanatatii si calitatii vietii barbatilor. Desi unele predispozitii biologice sunt dificil de modificat, multe dintre comportamentele de risc identificate pot fi schimbate prin educatie, sprijin social adecvat si acces imbunatatit la servicii de sanatate preventiva.
Cercetatorii spera ca aceste descoperiri vor contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de promovare a sanatatii in randul populatiei masculine si de reducere a decalajului de longevitate intre sexe.
Sursa imaginii: Shutterstock
Subiecte abordate in articol: longevitate masculina, factori de risc, comportamente nesanatoase, izolare sociala
Aceasta analiza se bazeaza pe un studiu publicat in revista MedicalXpress si pe date furnizate de diverse institutii medicale de prestigiu. Desi concluziile par solide, sunt necesare cercetari suplimentare pentru a confirma si aprofunda aceste descoperiri.
