În adâncurile spațiului cosmic, nașterea stelelor seamănă cu o poveste fascinantă pe care abia acum începem să o înțelegem mai bine. Oamenii de știință au făcut o descoperire care ne ajută să privim într-un fel nou felul în care s-au format primele stele din Univers, găsind că acestea au avut parte de un început mai special decât ne-am fi imaginat.
Aceste descoperiri recente ne arată că, la începuturile Universului, stelele se nășteau într-un mod diferit față de ce vedem astăzi în galaxia noastră. Un grup de cercetători japonezi a publicat în The Astrophysical Journal un studiu care ne dezvăluie că unele stele s-au format în niște nori cosmici „pufoși”, care seamănă mai degrabă cu niște pături protectoare decât cu structurile în formă de fire pe care le observăm acum în Calea Lactee.
Cum se nasc stelele în zilele noastre
În galaxia noastră, norii moleculari unde se formează stelele arată ca niște fire lungi și subțiri, având o grosime de aproximativ 0,3 ani-lumină. Ca să ne facem o idee mai bună, chiar și Sistemul nostru Solar s-a născut dintr-un astfel de fir cosmic care, în timp, s-a rupt în bucăți mai mici, ca niște „ouă” stelare din care au ieșit apoi Soarele și planetele.
Kazuki Tokuda, cercetător la Universitatea Kyushu, ne explică într-un mod simplu: „Chiar și astăzi, când credem că știm multe despre formarea stelelor, tot mai descoperim lucruri noi. Dar când vine vorba despre începuturile Universului, lucrurile sunt și mai complicate. Pe atunci, Universul era foarte diferit – avea doar hidrogen și heliu. Toate celelalte elemente pe care le știm s-au format mai târziu, în stelele mari.”
O fereastră specială spre trecut: Norul Mic al lui Magellan
La aproximativ 20.000 de ani-lumină de noi se află Norul Mic al lui Magellan, o galaxie mai mică ce ne oferă o oportunitate unică. Acest nor cosmic are foarte puține elemente grele, ceea ce îl face să semene foarte mult cu Universul de acum 10 miliarde de ani. Este ca și cum am avea o mașină a timpului care ne permite să privim direct în trecutul îndepărtat.
Cercetătorii au folosit telescopul ALMA din Chile, unul dintre cele mai puternice instrumente de acest fel, pentru a studia în detaliu 17 nori moleculari din această galaxie. Ce au descoperit este fascinant: aproximativ 60% dintre acești nori aveau forma clasică de fir, dar restul de 40% erau „pufoși”, având o structură mai relaxată și mai întinsă.
De ce sunt importante aceste descoperiri
Tokuda și echipa sa au observat că norii în formă de fir sunt mai fierbinți decât cei pufoși. Această diferență de temperatură ne spune multe despre cum evoluează acești nori cosmici. Se pare că la început, toți norii au forma de fir și sunt fierbinți, dar pe măsură ce se răcesc, unii dintre ei devin mai „pufoși” din cauza mișcărilor turbulente din interior.
„Am descoperit că prezența elementelor grele este crucială pentru ca norii să-și păstreze forma de fir,” explică Tokuda. „Acest lucru ar putea explica de ce unele stele reușesc să formeze sisteme planetare ca al nostru, iar altele nu.”
Cercetătorii vor să compare aceste descoperiri cu observații ale norilor moleculari din alte zone ale Universului, inclusiv din propria noastră galaxie, Calea Lactee. Acest lucru ne va ajuta să înțelegem mai bine cum s-au format și au evoluat norii moleculari de-a lungul timpului.
Te invităm să împărtășești această descoperire fascinantă cu prietenii tăi pasionați de astronomie și să rămâi aproape pentru mai multe noutăți din lumea științei.
Sursa imaginii: Getty Images
Etichete: formarea stelelor, nori moleculari, univers timpuriu, telescop ALMA, galaxii pitice, astronomie
