De la aparitia sa, inteligenta artificiala (IA) generativa a fost inconjurata de zvonuri ca si-a depasit deja creativitatea umana. Un studiu recent publicat in International Journal of Human-Computer Interaction ofera insa o perspectiva mai nuantata asupra acestui subiect.
Autorii au constatat ca, desi IA exceleaza in crearea unei varietati de interpretari ale imaginilor ambigue, oamenii percep in continuare lucrarile create de om ca fiind mai creative. Acest lucru sugereaza ca sisteme precum ChatGPT de la OpenAI, Llama de la Meta si Google Bard sunt inca inferioare noua in acest domeniu. Cu toate acestea, dezvoltarea si implementarea lor rapida au alimentat dezbaterile despre impactul instrumentelor de IA asupra societatii, internetului si muncii.
Pe masura ce IA continua sa evolueze si sa preia sarcini atribuite in mod traditional oamenilor, cresc ingrijorarile legate de dislocarea fortei de munca umane, implicatiile educationale si cele etice ale continutului generat de IA. Sistemele de inteligenta artificiala se perfectioneaza rapid, schimband Internetul si abordarea asupra creativitatii.
Internetul se transforma sub influenta IA
Timp de decenii, cautarea informatiilor pe Internet a insemnat folosirea motoarelor de cautare precum Google si Yandex si accesarea link-urilor sugerate de acestea. Cautarea era principalul instrument pentru gasirea informatiilor, intr-atat incat putini se gandeau macar la asta. Situatia s-a schimbat insa radical odata cu triumful sistemelor de IA generativa – cautarea informatiilor in retea este acum controlata de inteligenta artificiala, ceea ce simplifica foarte mult procesul. Nu mai e nevoie sa cauti raspunsuri pur si simplu urmarind link-uri.
Suna si arata grozav, dar intre timp Internetul se umple de continut de calitate indoielnica, creat cu ajutorul inteligentei artificiale. Acest lucru, la randul sau, degradeaza rezultatele cautarilor si face cautarile online traditionale mai putin utile si eficiente. Consecintele acestei schimbari ar putea fi serioase, intrucat motoarele de cautare traditionale ar putea fi inlocuite aproape complet de unele noi, cu instrumente de IA incorporate.
O alta problema asociata cu aparitia IA pe web-ul global, asa cum am mentionat mai sus, este productia si calitatea continutului. Cu ajutorul ChatGPT, astazi poti face orice – sa creezi postari pe blog, sa compui muzica, poezii etc., chiar sa comunici cu prietenii, membrii familiei si sexul opus. Totusi, nu putem nega evidenta – IA moderna este impresionant de buna in scrierea de continut, chiar daca ii lipsesc personalitatea, caracterul si experienta umana. Dupa cum se poate vedea, IA schimba deja activ Internetul – de la motoarele de cautare la retelele sociale si aplicatiile de lucru – si va continua sa faca acest lucru atat in viitorul apropiat, cat si in cel indepartat.
IA si creativitatea
Orice discutie despre calitatea continutului de pe Internet nu este completa fara inteligenta artificiala, iar dezbaterea cum ca sistemele inteligente i-au depasit deja pe oameni in domenii precum arta continua. Dar ce se poate spune despre creativitatea aceluiasi ChatGPT? Cercetatorii noteaza ca, datorita dezvoltarii rapide a sistemelor de IA generativa, se pune un accent deosebit pe capacitatile actuale ale acestui know-how in comparatie cu performantele umane.
Intr-o lucrare publicata recent in International Journal of Human-Computer Interaction, cercetatorii au cautat sa examineze empiric starea actuala a creativitatii IA in comparatie cu cea umana. „In general, am fost interesati sa intelegem cum vor schimba sistemele moderne de IA perceptia oamenilor asupra creativitatii si ce impact social ar putea avea asupra societatii si culturii”, explica unul dintre autorii studiului, Simon Grassini de la Universitatea din Bergen.
Pentru a studia creativitatea comparativa a inteligentei artificiale si a oamenilor, autorii lucrarii au folosit Sarcina de Interpretare a Figurilor (FIQ), care isi propune sa interpreteze figuri abstracte ambigue. Sarcina este conceputa pentru a evalua gandirea divergenta, un proces cognitiv care implica generarea de solutii sau idei unice multiple ca raspuns la o problema (diferita de gandirea convergenta, care se concentreaza pe gasirea unei singure solutii corecte).
Este important de retinut ca FIQ este un test nou dezvoltat, ceea ce inseamna ca sistemul de inteligenta artificiala testat in studiu (ChatGPT-4) nu a putut obtine rezultate optime pe datele de antrenament pana in 2021. Dar, pentru ca FIQ este un test multimodal care necesita atat perceperea imaginilor vizuale ambigue, cat si generarea de interpretari textuale creative ale imaginilor, le-a permis oamenilor de stiinta sa evalueze capacitatea IA de a „veni” cu solutii creative originale, mai degraba decat sa recupereze pur si simplu raspunsuri din memoria existenta.
Cum se evalueaza creativitatea?
Studiul a implicat 279 de vorbitori nativi de limba engleza recrutati printr-o platforma online, dintre care 256 au fost testati. Participantii au fost rugati sa dea doua interpretari diferite pentru fiecare dintre cele patru figuri ambigue. Scopul era de a oferi interpretari cat mai distincte semantic una de cealalta. Participantilor li s-au acordat 30 de secunde pentru a descrie interpretarile fiecarei imagini, asigurandu-se ca au raspuns intr-un interval de timp care corespundea sarcinilor creative reale.
In paralel cu aceasta, un chatbot cu inteligenta artificiala ChatGPT-4 a fost testat, interpretand aceleasi date ca si subiectii. IA a fost rugata sa genereze raspunsuri de lungimi variabile (unul, doua sau trei cuvinte) pentru a imita raspunsurile umane (acest lucru a fost facut pentru a asigura o comparatie corecta a raspunsurilor umane si ale IA). Sesiunile IA au fost realizate de mai multe ori pentru a colecta un set de date fiabil de interpretari generate de sistem.
Pentru a evalua creativitatea, un panel de 11 judecatori, care nu aveau nicio idee ale cui interpretari le evaluau (ale subiectilor sau ale IA), au notat fiecare raspuns pe o scara de la 0 la 2. Un scor de 0 indica un raspuns de baza sau necreativ, 1 indica un raspuns creativ, iar 2 era pentru o interpretare pur creativa. Judecatorii erau studenti la psihologie care au punctat raspunsurile ca parte a pregatirii lor de cercetare sau in schimbul unor credite.
Dupa cum au descoperit ulterior autorii lucrarii, ChatGPT-4 a fost abil in generarea de idei semantice diverse si si-a demonstrat capacitatea de a gandi diferit in contexte diferite. „IA a demonstrat un nivel mai mare de flexibilitate in generarea de interpretari in comparatie cu oamenii”, se arata in articol.
Un aspect surprinzator a fost cat de bine s-a descurcat modelul de limbaj AI in ceea ce priveste generarea de interpretari semantice diverse ale imaginilor vizuale ambigue. Scorurile de flexibilitate ale IA, bazate pe analiza distantei semantice, au fost in medie mai mari decat cele ale oamenilor, evidentiind capacitatile modelelor mari de limbaj, a declarat Grassini pentru PsyPost.
Cu toate acestea, in ciuda abilitatilor IA, judecatorii au perceput in general raspunsurile date de oameni ca fiind mai creative. Acest lucru sugereaza ca exista aspecte ale creativitatii care depasesc simpla diversitate semantica si care sunt probabil legate de bogatia experientei umane si de nuantele interpretarii simbolice.
In plus, raspunsurile umane cu cel mai mare scor au depasit cele mai bune raspunsuri ale IA – in timp ce ChatGPT a produs o gama mai restransa de raspunsuri, oamenii au produs o gama mai larga de idei, ceea ce a contribuit la scorurile lor mai mari de creativitate.
Limitari si concluzii
IA a excelat in crearea de interpretari semantice diverse ale imaginilor vizuale ambigue, dar atunci cand judecatorii au evaluat subiectiv creativitatea rezultatelor IA in comparatie cu raspunsurile umane, au avut tendinta de a percepe raspunsurile umane ca fiind per total mai creative, explica Grassini. Constatarile sugereaza ca, desi inteligenta artificiala este foarte capabila sa genereze o varietate de idei creative si este foarte buna in a urma instructiunile date, creativitatea umana castiga in continuare, cel putin in modul in care este perceputa subiectiv.
Studiul evidentiaza, de asemenea, progresele semnificative in dezvoltarea modelelor mari de limbaj si limitarile lor actuale in comparatie cu abilitatile cognitive umane atunci cand vine vorba de sarcini creative care necesita procesare multimodala si imaginatie nelimitata.
Noul studiu, desi novator, are limitari si se concentreaza doar pe un singur tip de sarcina creativa care implica imagini vizuale ambigue, care este posibil sa nu se generalizeze la alte domenii ale creativitatii. In plus, oprirea datelor de antrenament ale IA in septembrie 2021 inseamna ca este posibil sa nu fi fost pe deplin optimizata pentru sarcina FIQ care a fost dezvoltata ulterior.
De remarcat ca studiile anterioare au aratat, de asemenea, rezultate interesante – intr-unul dintre studii, IA a depasit persoana medie intr-un test de gandire creativa. Un alt studiu a constatat ca inteligenta artificiala a obtinut cel mai mare scor in gandirea creativa folosind o sarcina de gandire divergenta care a masurat numarul si unicitatea ideilor generate ca raspuns la prompt-uri.
Acest tip de sarcina subliniaza capacitatea de a genera o mare varietate de idei, un domeniu in care abilitatea IA de a exploata seturi de date vaste si eficienta algoritmilor sai ii ofera un avantaj fata de omul mediu.
Oricum ar fi, obiectivul pe termen lung al cercetatorilor din acest domeniu este de a intelege mai bine mecanismele cognitive care stau la baza creativitatii umane si modul in care acestea se raporteaza la implementarea creativitatii in sistemele de inteligenta artificiala. Cercetarile viitoare ar putea clarifica avantajele unice ale cognitiei umane in comparatie cu abordarile IA (si invers).
Sursa imagini: Media Wired, Deep Image AI, Scads AI, CFO Tech, F8N IPFS, DQ8L4O3AU0FTO Cloudfront
Subiecte abordate in articol: retele neuronale, creativitate, inteligenta artificiala, cercetare
